Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU flota în ajutorul escadrelor bizantine; Veneţia care îşi apăra în acelaşi timp dominaţia asupra Adriaticii şi libertatea navigaţiei în Mediterana, a fost recompensată atât prin victoriile sale asupra normanzilor la asediul de la Durazzo, cât şi prin marea chrisobulă, obţinută în mai 1082 din partea basileului, adevărat fundament al măreţiei ei viitoare. Aceasta îi conferea privilegiul nemaipomenit de a putea trafica liber în toate porturile enumerate de acest document, fără să plătească vreo taxă autorităţilor bizantine. Lista este lungă: ea începe cu porturile din Siria de Nord pe care Bizanţul nu a încetat să le revendice, urmează coasta Asiei Mici până în Efes şi Phoceea, ca să treacă apoi în Europa şi să menţioneze succesiv litoralul Albaniei şi insulele Ionice, Peloponezul, Grecia cu Athena şi Teba, Eubeea, Thesalonikul, mai multe puncte de pe coasta Egeei, altele pe malurile Mării de Marmara, pentru a se termina în sfârşit, cu Megalopolis, «marele oraş», ce nu este altul decât Constantinopolul. Se vede totuşi că, în această perioadă de criză în care se făceau concesii atât de importante, Bizanţul tot îşi rezervă monopolul comerţului pontic. Nici un port de pe litoralul Mării Negre, nici din Asia Mică, nici din Peninsula Balcanică, nici din Caucaz sau din Crimeea, unde s-a văzut că imperiul îşi mai menţinea poziţiile, nu figurează în chrisobula lui Alexios Comneanul. Marea Neagră rămâne închisă comerţului apusean” (Brătianu, 1988, 10-11) Ridicarea acestei dinastii pe tronul Bizanţului într-o perioadă destul de dificilă, când în apropierea spaţiului carpatodunărean începuse închegarea unui stat ungar care năzuia permanent să-şi întindă stăpânirea în Balcani şi chiar până la Adriatică, coincide cu momentul când popoarele slave şi poporul român încep să se constituie ca state. Acestea opresc 118
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu expansiunea maghiară şi pe cea a Imperiului german care devenise o forţă în Apus, lovindu-se mereu de interesele politicii Bizanţului. 119
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95 and 96: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 97 and 98: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 101 and 102: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 103 and 104: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 105 and 106: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 107 and 108: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 109 and 110: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 111 and 112: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 113 and 114: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 115 and 116: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 117 and 118: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 119: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 123 and 124: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 125 and 126: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 127 and 128: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 129 and 130: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 131 and 132: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 133 and 134: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 135 and 136: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 137 and 138: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 139 and 140: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 141 and 142: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 143 and 144: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 145 and 146: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 147 and 148: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 149 and 150: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 151 and 152: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 153 and 154: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 155 and 156: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 157 and 158: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 159 and 160: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 161 and 162: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 163 and 164: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 165 and 166: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 167 and 168: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 169 and 170: Istorie şi spiritualitate în Biza
Ioan Octavian RUDEANU<br />
flota în ajutorul escadrelor bizantine; Veneţia care îşi apăra în<br />
acelaşi timp dominaţia asupra Adriaticii şi libertatea navigaţiei<br />
în Mediterana, a fost recompensată atât prin victoriile sale<br />
asupra normanzilor la asediul de la Durazzo, cât şi prin marea<br />
chrisobulă, obţinută în mai 1082 din partea basileului, adevărat<br />
fundament al măreţiei ei viitoare. Aceasta îi conferea privilegiul<br />
nemaipomenit de a putea trafica liber în toate porturile<br />
enumerate de acest document, fără să plătească vreo taxă<br />
autorităţilor bizantine. Lista este lungă: ea începe cu porturile<br />
din Siria de Nord pe care Bizanţul nu a încetat să le revendice,<br />
urm<strong>eaz</strong>ă coasta Asiei Mici până în Efes şi Phoceea, ca să treacă<br />
apoi în Europa şi să menţioneze succesiv litoralul Albaniei şi<br />
insulele Ionice, Peloponezul, Grecia cu Athena şi Teba, Eubeea,<br />
Thesalonikul, mai multe puncte de pe coasta Egeei, altele pe<br />
malurile Mării de Marmara, pentru a se termina în sfârşit, cu<br />
Megalopolis, «marele oraş», ce nu este altul decât<br />
Constantinopolul. Se vede totuşi că, în această perioadă de<br />
criză în care se făceau concesii atât de importante, Bizanţul tot<br />
îşi rezervă monopolul comerţului pontic. Nici un port de pe<br />
litoralul Mării Negre, nici din Asia Mică, nici din Peninsula<br />
Balcanică, nici din Caucaz sau din Crimeea, unde s-a văzut că<br />
imperiul îşi mai menţinea poziţiile, nu figur<strong>eaz</strong>ă în chrisobula<br />
lui Alexios Comneanul. Marea Neagră rămâne închisă<br />
comerţului apusean” (Brătianu, 1988, 10-11)<br />
Ridicarea acestei dinastii pe tronul Bizanţului într-o<br />
perioadă destul de dificilă, când în apropierea spaţiului carpatodunărean<br />
începuse închegarea unui stat ungar care năzuia<br />
permanent să-şi întindă stăpânirea în Balcani şi chiar până la<br />
Adriatică, coincide cu momentul când popoarele slave şi<br />
poporul român încep să se constituie ca state. Acestea opresc<br />
118