Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU dovedit tot timpul devotat bisericii şi preocupat de problemele teologice, fiind el însuşi autor al unor lucrări cu caracter dogmatic. În lupta împotriva heterodocşilor, măsurile cele mai aspre au fost luate împotriva paulicienilor din Tracia şi împotriva bogomililor care se răspândiseră în întreaga Bulgarie, în secolul al X-lea, având centrul la Philippopolis (azi Plovdiv). Aceştia din urmă au fost aspru loviţi de împărat. 1 Căpetenia lor, Vasile, un pretins medic care umbla înconjurat de 12 învăţăcei, asemenea lui Iisus, a fost invitat la Constantinopol, unde s-a ţinut o consfătuire teologică în speranţa că Vasile îşi va recunoaşte greşeala. Fiindcă a persistat, Alexios a poruncit să fie ars pe rug în mijllocul Hippodromului. Evident că a fost o măsură nedreaptă şi cu totul contrară credinţei creştine, constituind un motiv de critică la adresa trecutului creştinismului. Un eretic vestit a apărut din partea intelectualilor, Ioan Italos, un celebru profesor de filozofie al universităţii din Constantinopol, care a adăugat creştinismului, drept adevăruri de credinţă, idei platonice şi unele teze budiste de genul metempsihozei. Împăratul Alexios I s-a sesizat de această rătăcire şi a cerut să fie judecat de un sinod, care n-a cerut însă, mai mult decât să fie exclus din universitate. 1 În anul 1082, detaşamentele de bogomili au refuzat să lupte pentru Imperiu împotriva normanzilor. Alexios i-a ademenit printr-un şiretlic pe conducătorii bogomililor în cetatea Mosynopolis din Tracia, unde a poruncit ca aceştia să fie dezarmaţi, apoi aruncaţi în temniţă, iar averile familiilor lor să fie confiscate. Drept răspuns a izbucnit o răscoală, bogomilii, aliaţi cu pecengii, devastând oraşele Traciei, autocratorul trebuind să depună multe eforturi ca să reinstaureze ordinea (Daşkov, 1999, 316). 114
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Alexios I a urmărit în mod deosebit viaţa religioasă, luând măsuri de emancipare a clerului şi de înlăturare a devierilor de la ordinea morală autentic creştină, fără să se implice direct, ci respectând deplin autoritatea patriarhiei. Fiul lui Alexios I, Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) care i-a urmat la tron, nu s-a mai preocupat atât de intens de viaţa religioasă, dar totuşi recunoştea rolul social al bisericii şi al mănăstirilor cu care a colaborat. Drept dovadă au stat toate anexele mănăstirii Pantocrator, al cărei ctitor era. Pe lângă spital a organizat ateliere, brutărie, bucătărie, farmacie, băi şi un azil de bătrâni precum şi un dispensar medical. Fiul lui Ioan II, Manuel I Comnenul (1143-1180) reia firul politicii religioase, după modelul bunicului său Alexios I. Asemenea lui, Manuel I ia măsuri drastice împotriva bogomililor, din rândul cărora se ridicaseră fanatici propovăduitori de genul călugărului Niphon. În paralel cu bogomilii, persistau urmaşii filosofului platonist Ioan Italos, cu idei străine creştinismului. În loc de persecuţii, împăratul a iniţiat sinoade dogmatice, două dintre ele, mai importante, în perioada 1156-1167, discutându-se Taina Sfintei Euharistii, ca de asemenea şi unele texte evanghelice, menite întăririi credinţei şi discreditării ereziilor. Manuel I Comnenul a depăşit limitele Imperiului, prin ambiţia sa de a realiza unitatea de credinţă a întregii lumi creştine. De la sine înţeles că a reflectat la unirea cu Biserica apuseană patronată de papa de la Roma, reluând străduinţele bunicului Alexios, care convocase un sinod la Constantinopol în 1089 având la bază o accepţiune în principiu din partea papei Urban al II-lea. Manuel I se mulţumeşte a numi reuniunea lui doar conferinţă sinodală, aceasta desfăşurându-se la 115
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95 and 96: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 97 and 98: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 101 and 102: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 103 and 104: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 105 and 106: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 107 and 108: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 109 and 110: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 111 and 112: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 113 and 114: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 115: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 119 and 120: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 121 and 122: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 123 and 124: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 125 and 126: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 127 and 128: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 129 and 130: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 131 and 132: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 133 and 134: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 135 and 136: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 137 and 138: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 139 and 140: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 141 and 142: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 143 and 144: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 145 and 146: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 147 and 148: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 149 and 150: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 151 and 152: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 153 and 154: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 155 and 156: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 157 and 158: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 159 and 160: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 161 and 162: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 163 and 164: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 165 and 166: Istorie şi spiritualitate în Biza
Ioan Octavian RUDEANU<br />
dovedit tot timpul devotat bisericii şi preocupat de problemele<br />
teologice, fiind el însuşi autor al unor lucrări cu caracter<br />
dogmatic.<br />
În lupta împotriva heterodocşilor, măsurile cele mai aspre au<br />
fost luate împotriva paulicienilor din Tracia şi împotriva<br />
bogomililor care se răspândiseră în întreaga Bulgarie, în secolul<br />
al X-lea, având centrul la Philippopolis (azi Plovdiv). Aceştia<br />
din urmă au fost aspru loviţi de împărat. 1 Căpetenia lor, Vasile,<br />
un pretins medic care umbla înconjurat de 12 învăţăcei,<br />
asemenea lui Iisus, a fost invitat la Constantinopol, unde s-a<br />
ţinut o consfătuire teologică în speranţa că Vasile îşi va<br />
recunoaşte greşeala. Fiindcă a persistat, Alexios a poruncit să fie<br />
ars pe rug în mijllocul Hippodromului.<br />
Evident că a fost o măsură nedreaptă şi cu totul contrară<br />
credinţei creştine, constituind un motiv de critică la adresa<br />
trecutului creştinismului.<br />
Un eretic vestit a apărut din partea intelectualilor, Ioan<br />
Italos, un celebru profesor de filozofie al universităţii din<br />
Constantinopol, care a adăugat creştinismului, drept adevăruri<br />
de credinţă, idei platonice şi unele teze budiste de genul<br />
metempsihozei. Împăratul Alexios I s-a sesizat de această<br />
rătăcire şi a cerut să fie judecat de un sinod, care n-a cerut însă,<br />
mai mult decât să fie exclus din universitate.<br />
1<br />
În anul 1082, detaşamentele de bogomili au refuzat să lupte pentru Imperiu<br />
împotriva normanzilor. Alexios i-a ademenit printr-un şiretlic pe conducătorii<br />
bogomililor în cetatea Mosynopolis din Tracia, unde a poruncit ca aceştia să<br />
fie dezarmaţi, apoi aruncaţi în temniţă, iar averile familiilor lor să fie<br />
confiscate. Drept răspuns a izbucnit o răscoală, bogomilii, aliaţi cu pecengii,<br />
devastând oraşele Traciei, autocratorul trebuind să depună multe eforturi ca<br />
să reinstaureze ordinea (Daşkov, 1999, 316).<br />
114