Afi?eaz? documentul PDF

Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF

greenstone.bjc.ro
from greenstone.bjc.ro More from this publisher
17.06.2013 Views

Ioan Octavian RUDEANU dovedit tot timpul devotat bisericii şi preocupat de problemele teologice, fiind el însuşi autor al unor lucrări cu caracter dogmatic. În lupta împotriva heterodocşilor, măsurile cele mai aspre au fost luate împotriva paulicienilor din Tracia şi împotriva bogomililor care se răspândiseră în întreaga Bulgarie, în secolul al X-lea, având centrul la Philippopolis (azi Plovdiv). Aceştia din urmă au fost aspru loviţi de împărat. 1 Căpetenia lor, Vasile, un pretins medic care umbla înconjurat de 12 învăţăcei, asemenea lui Iisus, a fost invitat la Constantinopol, unde s-a ţinut o consfătuire teologică în speranţa că Vasile îşi va recunoaşte greşeala. Fiindcă a persistat, Alexios a poruncit să fie ars pe rug în mijllocul Hippodromului. Evident că a fost o măsură nedreaptă şi cu totul contrară credinţei creştine, constituind un motiv de critică la adresa trecutului creştinismului. Un eretic vestit a apărut din partea intelectualilor, Ioan Italos, un celebru profesor de filozofie al universităţii din Constantinopol, care a adăugat creştinismului, drept adevăruri de credinţă, idei platonice şi unele teze budiste de genul metempsihozei. Împăratul Alexios I s-a sesizat de această rătăcire şi a cerut să fie judecat de un sinod, care n-a cerut însă, mai mult decât să fie exclus din universitate. 1 În anul 1082, detaşamentele de bogomili au refuzat să lupte pentru Imperiu împotriva normanzilor. Alexios i-a ademenit printr-un şiretlic pe conducătorii bogomililor în cetatea Mosynopolis din Tracia, unde a poruncit ca aceştia să fie dezarmaţi, apoi aruncaţi în temniţă, iar averile familiilor lor să fie confiscate. Drept răspuns a izbucnit o răscoală, bogomilii, aliaţi cu pecengii, devastând oraşele Traciei, autocratorul trebuind să depună multe eforturi ca să reinstaureze ordinea (Daşkov, 1999, 316). 114

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Alexios I a urmărit în mod deosebit viaţa religioasă, luând măsuri de emancipare a clerului şi de înlăturare a devierilor de la ordinea morală autentic creştină, fără să se implice direct, ci respectând deplin autoritatea patriarhiei. Fiul lui Alexios I, Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) care i-a urmat la tron, nu s-a mai preocupat atât de intens de viaţa religioasă, dar totuşi recunoştea rolul social al bisericii şi al mănăstirilor cu care a colaborat. Drept dovadă au stat toate anexele mănăstirii Pantocrator, al cărei ctitor era. Pe lângă spital a organizat ateliere, brutărie, bucătărie, farmacie, băi şi un azil de bătrâni precum şi un dispensar medical. Fiul lui Ioan II, Manuel I Comnenul (1143-1180) reia firul politicii religioase, după modelul bunicului său Alexios I. Asemenea lui, Manuel I ia măsuri drastice împotriva bogomililor, din rândul cărora se ridicaseră fanatici propovăduitori de genul călugărului Niphon. În paralel cu bogomilii, persistau urmaşii filosofului platonist Ioan Italos, cu idei străine creştinismului. În loc de persecuţii, împăratul a iniţiat sinoade dogmatice, două dintre ele, mai importante, în perioada 1156-1167, discutându-se Taina Sfintei Euharistii, ca de asemenea şi unele texte evanghelice, menite întăririi credinţei şi discreditării ereziilor. Manuel I Comnenul a depăşit limitele Imperiului, prin ambiţia sa de a realiza unitatea de credinţă a întregii lumi creştine. De la sine înţeles că a reflectat la unirea cu Biserica apuseană patronată de papa de la Roma, reluând străduinţele bunicului Alexios, care convocase un sinod la Constantinopol în 1089 având la bază o accepţiune în principiu din partea papei Urban al II-lea. Manuel I se mulţumeşte a numi reuniunea lui doar conferinţă sinodală, aceasta desfăşurându-se la 115

Ioan Octavian RUDEANU<br />

dovedit tot timpul devotat bisericii şi preocupat de problemele<br />

teologice, fiind el însuşi autor al unor lucrări cu caracter<br />

dogmatic.<br />

În lupta împotriva heterodocşilor, măsurile cele mai aspre au<br />

fost luate împotriva paulicienilor din Tracia şi împotriva<br />

bogomililor care se răspândiseră în întreaga Bulgarie, în secolul<br />

al X-lea, având centrul la Philippopolis (azi Plovdiv). Aceştia<br />

din urmă au fost aspru loviţi de împărat. 1 Căpetenia lor, Vasile,<br />

un pretins medic care umbla înconjurat de 12 învăţăcei,<br />

asemenea lui Iisus, a fost invitat la Constantinopol, unde s-a<br />

ţinut o consfătuire teologică în speranţa că Vasile îşi va<br />

recunoaşte greşeala. Fiindcă a persistat, Alexios a poruncit să fie<br />

ars pe rug în mijllocul Hippodromului.<br />

Evident că a fost o măsură nedreaptă şi cu totul contrară<br />

credinţei creştine, constituind un motiv de critică la adresa<br />

trecutului creştinismului.<br />

Un eretic vestit a apărut din partea intelectualilor, Ioan<br />

Italos, un celebru profesor de filozofie al universităţii din<br />

Constantinopol, care a adăugat creştinismului, drept adevăruri<br />

de credinţă, idei platonice şi unele teze budiste de genul<br />

metempsihozei. Împăratul Alexios I s-a sesizat de această<br />

rătăcire şi a cerut să fie judecat de un sinod, care n-a cerut însă,<br />

mai mult decât să fie exclus din universitate.<br />

1<br />

În anul 1082, detaşamentele de bogomili au refuzat să lupte pentru Imperiu<br />

împotriva normanzilor. Alexios i-a ademenit printr-un şiretlic pe conducătorii<br />

bogomililor în cetatea Mosynopolis din Tracia, unde a poruncit ca aceştia să<br />

fie dezarmaţi, apoi aruncaţi în temniţă, iar averile familiilor lor să fie<br />

confiscate. Drept răspuns a izbucnit o răscoală, bogomilii, aliaţi cu pecengii,<br />

devastând oraşele Traciei, autocratorul trebuind să depună multe eforturi ca<br />

să reinstaureze ordinea (Daşkov, 1999, 316).<br />

114

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!