Afi?eaz? documentul PDF

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu
Abuzurile erau frecvente, încât au existat adeseori conflicte cu
biserica.
Existau terenuri libere în afară de feude, precum şi ateliere
şi alte activităţi comerciale, care erau supuse impozitelor.
Acestea erau date unor particulari, un gen de perceptori, care
erau obligaţi a preda statului o anumită sumă, asigurându-şi şi
lor un beneficiu. Împăratul Alexios I, s-a ocupat în mod deosebit
de stabilirea acestui fisc, căutând a asigura statului un venit
stabil şi dorind evitarea abuzurilor din partea celor ce se angajau
cu colectarea taxelor.
S-a constatat că sub primii comneni (Alexios I, Ioan al IIlea,
Manuel I), impozitele au fost echilibrate şi bine chibzuite. A
urmat o perioadă în care s-a abuzat şi s-a reţinut exagerat din
venituri pentru o viaţă pompoasă la palatul imperial, iar pe teren
unii dintre perceptori încasau abuziv şi reţineau pentru ei,
devenind, uneori, rivali ai imperiului. S-a ajuns în acest fel la
fărâmiţarea feudală, la marii feudali ce slăbeau unitatea statală şi
autoritatea conducerii centrale, determinând un declin al
imperiului.
Important este că modelul vieţii sociale bizantine din
perioada dinastiei comnenilor, comun întregii Europe, a inspirat
şi societatea feudală din principatele noastre româneşti.
În acelaşi fel, este interesant de reţinut câteva date din
modul în care s-a realizat viaţa religioasă, un temei şi un model
de inspiraţie pentru viaţa noastră socială.
Sub dinastia comnenilor se remarcă în mod deosebit relaţiile
strânse şi dintre curtea imperială şi biserică, ceea ce a fost un
temei şi în istoria noastră naţională. Împăraţii au fost dreptcredincioşi,
fiind devotaţi bisericii şi purtând mare grijă
mănăstirilor. Alexios I Comenneul, întemeietorul dinastiei, s-a
113