Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU feudalism este de origine occidentală provenind de la cel de feudă, adică acel gen de proprietate care s-a instituit şi în răsărit sub denumirea de pronoia sau charistikion, iar la români moşie. Aşa numita pronoie consta dintr-o întindere de pământ variabilă, în general de mari proporţii, cuprinzând câte un sat sau mai multe, cu toate ogoarele, pădurile şi heleşteele din apropiere. Cel care primea aceste întinderi primea numele de proniar, care la noi a intrat în limbă sub forma de boier. Ca peste tot în feudalism, pronoia era încredinţată printr-un document semnat de împărat prin care proniarul intra în dreptul de posesie, adică de folosinţă, fără drept de înstrăinare. Proprietar absolut era împăratul care putea revoca posesiunea dacă proniarul nu era fidel. Proniarul era deci un fel de administrator, având în supunere pareoi, respectiv şerbi sau iobagi, care îndeplineau toate muncile. Proniarul era obligat a încasa impozitele pentru împărăţie şi să instruiască o mică unitate militară, gata oricând pentru a fi mobilizată pentru război. Alexios Comnenul a consolidat feudalismul pentru a avea la îndemână un cât mai mare număr de ostaşi asiguraţi pentru războaiele care deveniseră, datorită înaintării turcilor selgiucizi, inevitabile. Şi totuşi, ostaşii de pe feude, n-au fost niciodată suficienţi, încât împăraţii au fost siliţi să recruteze mercenari din nordul şi apusul Europei. O altă instituţie feudală a fost charistikariatul, prin care împăratul acorda unor favoriţi supravegherea unor mănăstiri cu toate bunurile lor, care purtau numele de charistikion, având totodată dreptul de a decide asupra tuturor bunurilor şi asigurând dotarea bisericii şi întreţinerea călugărilor şi a călugăriţelor. 112
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Abuzurile erau frecvente, încât au existat adeseori conflicte cu biserica. Existau terenuri libere în afară de feude, precum şi ateliere şi alte activităţi comerciale, care erau supuse impozitelor. Acestea erau date unor particulari, un gen de perceptori, care erau obligaţi a preda statului o anumită sumă, asigurându-şi şi lor un beneficiu. Împăratul Alexios I, s-a ocupat în mod deosebit de stabilirea acestui fisc, căutând a asigura statului un venit stabil şi dorind evitarea abuzurilor din partea celor ce se angajau cu colectarea taxelor. S-a constatat că sub primii comneni (Alexios I, Ioan al IIlea, Manuel I), impozitele au fost echilibrate şi bine chibzuite. A urmat o perioadă în care s-a abuzat şi s-a reţinut exagerat din venituri pentru o viaţă pompoasă la palatul imperial, iar pe teren unii dintre perceptori încasau abuziv şi reţineau pentru ei, devenind, uneori, rivali ai imperiului. S-a ajuns în acest fel la fărâmiţarea feudală, la marii feudali ce slăbeau unitatea statală şi autoritatea conducerii centrale, determinând un declin al imperiului. Important este că modelul vieţii sociale bizantine din perioada dinastiei comnenilor, comun întregii Europe, a inspirat şi societatea feudală din principatele noastre româneşti. În acelaşi fel, este interesant de reţinut câteva date din modul în care s-a realizat viaţa religioasă, un temei şi un model de inspiraţie pentru viaţa noastră socială. Sub dinastia comnenilor se remarcă în mod deosebit relaţiile strânse şi dintre curtea imperială şi biserică, ceea ce a fost un temei şi în istoria noastră naţională. Împăraţii au fost dreptcredincioşi, fiind devotaţi bisericii şi purtând mare grijă mănăstirilor. Alexios I Comenneul, întemeietorul dinastiei, s-a 113
- Page 63 and 64: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95 and 96: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 97 and 98: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 101 and 102: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 103 and 104: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 105 and 106: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 107 and 108: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 109 and 110: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 111 and 112: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 113: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 117 and 118: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 119 and 120: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 121 and 122: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 123 and 124: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 125 and 126: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 127 and 128: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 129 and 130: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 131 and 132: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 133 and 134: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 135 and 136: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 137 and 138: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 139 and 140: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 141 and 142: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 143 and 144: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 145 and 146: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 147 and 148: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 149 and 150: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 151 and 152: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 153 and 154: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 155 and 156: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 157 and 158: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 159 and 160: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 161 and 162: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 163 and 164: Istorie şi spiritualitate în Biza
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu<br />
Abuzurile erau frecvente, încât au existat adeseori conflicte cu<br />
biserica.<br />
Existau terenuri libere în afară de feude, precum şi ateliere<br />
şi alte activităţi comerciale, care erau supuse impozitelor.<br />
Acestea erau date unor particulari, un gen de perceptori, care<br />
erau obligaţi a preda statului o anumită sumă, asigurându-şi şi<br />
lor un beneficiu. Împăratul Alexios I, s-a ocupat în mod deosebit<br />
de stabilirea acestui fisc, căutând a asigura statului un venit<br />
stabil şi dorind evitarea abuzurilor din partea celor ce se angajau<br />
cu colectarea taxelor.<br />
S-a constatat că sub primii comneni (Alexios I, Ioan al IIlea,<br />
Manuel I), impozitele au fost echilibrate şi bine chibzuite. A<br />
urmat o perioadă în care s-a abuzat şi s-a reţinut exagerat din<br />
venituri pentru o viaţă pompoasă la palatul imperial, iar pe teren<br />
unii dintre perceptori încasau abuziv şi reţineau pentru ei,<br />
devenind, uneori, rivali ai imperiului. S-a ajuns în acest fel la<br />
fărâmiţarea feudală, la marii feudali ce slăbeau unitatea statală şi<br />
autoritatea conducerii centrale, determinând un declin al<br />
imperiului.<br />
Important este că modelul vieţii sociale bizantine din<br />
perioada dinastiei comnenilor, comun întregii Europe, a inspirat<br />
şi societatea feudală din principatele noastre româneşti.<br />
În acelaşi fel, este interesant de reţinut câteva date din<br />
modul în care s-a realizat viaţa religioasă, un temei şi un model<br />
de inspiraţie pentru viaţa noastră socială.<br />
Sub dinastia comnenilor se remarcă în mod deosebit relaţiile<br />
strânse şi dintre curtea imperială şi biserică, ceea ce a fost un<br />
temei şi în istoria noastră naţională. Împăraţii au fost dreptcredincioşi,<br />
fiind devotaţi bisericii şi purtând mare grijă<br />
mănăstirilor. Alexios I Comenneul, întemeietorul dinastiei, s-a<br />
113