Afi?eaz? documentul PDF

Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF

greenstone.bjc.ro
from greenstone.bjc.ro More from this publisher
17.06.2013 Views

Ioan Octavian RUDEANU feudalism este de origine occidentală provenind de la cel de feudă, adică acel gen de proprietate care s-a instituit şi în răsărit sub denumirea de pronoia sau charistikion, iar la români moşie. Aşa numita pronoie consta dintr-o întindere de pământ variabilă, în general de mari proporţii, cuprinzând câte un sat sau mai multe, cu toate ogoarele, pădurile şi heleşteele din apropiere. Cel care primea aceste întinderi primea numele de proniar, care la noi a intrat în limbă sub forma de boier. Ca peste tot în feudalism, pronoia era încredinţată printr-un document semnat de împărat prin care proniarul intra în dreptul de posesie, adică de folosinţă, fără drept de înstrăinare. Proprietar absolut era împăratul care putea revoca posesiunea dacă proniarul nu era fidel. Proniarul era deci un fel de administrator, având în supunere pareoi, respectiv şerbi sau iobagi, care îndeplineau toate muncile. Proniarul era obligat a încasa impozitele pentru împărăţie şi să instruiască o mică unitate militară, gata oricând pentru a fi mobilizată pentru război. Alexios Comnenul a consolidat feudalismul pentru a avea la îndemână un cât mai mare număr de ostaşi asiguraţi pentru războaiele care deveniseră, datorită înaintării turcilor selgiucizi, inevitabile. Şi totuşi, ostaşii de pe feude, n-au fost niciodată suficienţi, încât împăraţii au fost siliţi să recruteze mercenari din nordul şi apusul Europei. O altă instituţie feudală a fost charistikariatul, prin care împăratul acorda unor favoriţi supravegherea unor mănăstiri cu toate bunurile lor, care purtau numele de charistikion, având totodată dreptul de a decide asupra tuturor bunurilor şi asigurând dotarea bisericii şi întreţinerea călugărilor şi a călugăriţelor. 112

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Abuzurile erau frecvente, încât au existat adeseori conflicte cu biserica. Existau terenuri libere în afară de feude, precum şi ateliere şi alte activităţi comerciale, care erau supuse impozitelor. Acestea erau date unor particulari, un gen de perceptori, care erau obligaţi a preda statului o anumită sumă, asigurându-şi şi lor un beneficiu. Împăratul Alexios I, s-a ocupat în mod deosebit de stabilirea acestui fisc, căutând a asigura statului un venit stabil şi dorind evitarea abuzurilor din partea celor ce se angajau cu colectarea taxelor. S-a constatat că sub primii comneni (Alexios I, Ioan al IIlea, Manuel I), impozitele au fost echilibrate şi bine chibzuite. A urmat o perioadă în care s-a abuzat şi s-a reţinut exagerat din venituri pentru o viaţă pompoasă la palatul imperial, iar pe teren unii dintre perceptori încasau abuziv şi reţineau pentru ei, devenind, uneori, rivali ai imperiului. S-a ajuns în acest fel la fărâmiţarea feudală, la marii feudali ce slăbeau unitatea statală şi autoritatea conducerii centrale, determinând un declin al imperiului. Important este că modelul vieţii sociale bizantine din perioada dinastiei comnenilor, comun întregii Europe, a inspirat şi societatea feudală din principatele noastre româneşti. În acelaşi fel, este interesant de reţinut câteva date din modul în care s-a realizat viaţa religioasă, un temei şi un model de inspiraţie pentru viaţa noastră socială. Sub dinastia comnenilor se remarcă în mod deosebit relaţiile strânse şi dintre curtea imperială şi biserică, ceea ce a fost un temei şi în istoria noastră naţională. Împăraţii au fost dreptcredincioşi, fiind devotaţi bisericii şi purtând mare grijă mănăstirilor. Alexios I Comenneul, întemeietorul dinastiei, s-a 113

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu<br />

Abuzurile erau frecvente, încât au existat adeseori conflicte cu<br />

biserica.<br />

Existau terenuri libere în afară de feude, precum şi ateliere<br />

şi alte activităţi comerciale, care erau supuse impozitelor.<br />

Acestea erau date unor particulari, un gen de perceptori, care<br />

erau obligaţi a preda statului o anumită sumă, asigurându-şi şi<br />

lor un beneficiu. Împăratul Alexios I, s-a ocupat în mod deosebit<br />

de stabilirea acestui fisc, căutând a asigura statului un venit<br />

stabil şi dorind evitarea abuzurilor din partea celor ce se angajau<br />

cu colectarea taxelor.<br />

S-a constatat că sub primii comneni (Alexios I, Ioan al IIlea,<br />

Manuel I), impozitele au fost echilibrate şi bine chibzuite. A<br />

urmat o perioadă în care s-a abuzat şi s-a reţinut exagerat din<br />

venituri pentru o viaţă pompoasă la palatul imperial, iar pe teren<br />

unii dintre perceptori încasau abuziv şi reţineau pentru ei,<br />

devenind, uneori, rivali ai imperiului. S-a ajuns în acest fel la<br />

fărâmiţarea feudală, la marii feudali ce slăbeau unitatea statală şi<br />

autoritatea conducerii centrale, determinând un declin al<br />

imperiului.<br />

Important este că modelul vieţii sociale bizantine din<br />

perioada dinastiei comnenilor, comun întregii Europe, a inspirat<br />

şi societatea feudală din principatele noastre româneşti.<br />

În acelaşi fel, este interesant de reţinut câteva date din<br />

modul în care s-a realizat viaţa religioasă, un temei şi un model<br />

de inspiraţie pentru viaţa noastră socială.<br />

Sub dinastia comnenilor se remarcă în mod deosebit relaţiile<br />

strânse şi dintre curtea imperială şi biserică, ceea ce a fost un<br />

temei şi în istoria noastră naţională. Împăraţii au fost dreptcredincioşi,<br />

fiind devotaţi bisericii şi purtând mare grijă<br />

mănăstirilor. Alexios I Comenneul, întemeietorul dinastiei, s-a<br />

113

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!