DACO-SLAVA

DACO-SLAVA 241
râmnic, rovină, varniţă, vârtop (hârtop) 1
), etc. au putut fi date de
Români 8
), deci nu le vom întrebuinţa în expunerea noastră.
Vom examina în cele ce urmează reflexul următoarelor
1
) Printre toponimicele româneşti de origine slavă înşirate de Rosetti
{Ist. I. rom. III, 103 sq.), o bună parte există ca substantive şi adjective în
limba română, deci au fost date de sigur de Români, de ex. : Baba, Bahna,
Baia, Belciug, Bivol, Grindul, Grinzi, Ocna, Oaiiţa, Ocneanca, Pleaşa, Râmnic,
Stolnici, Stolniceni, Varniţa, Vârtop, Vârtoapele, Vârtopul, Vidta.
Acestea nu sunt toponimice slave, ci româneşti. De asemenea, cu toate că
însuşi Rosetti explică un toponimic ca de ex. Crăieşti ca derivând delà numele
de persoană Craiu (op. cit., III, 103), totuşi strecoară în lista toponimicelor
slave toponimice în -eşti ca : Cernăteşti (delà numele de persoană
Cernat), Dobreşti (delà Dobre), Ludeşti (delà Ludul, Smârdeşti (delà Smârdea),
Vâlcăneşti (delà Vàlcan). Toponimicul Dobreşti e tot aşa de românesc
ca de ex. toponimicul Bucureşti (delà Bucur), Albeşti (delà Albu) sau Fărrăşeşti
(delà Fărcaş