DACO-SLAVA

288 SEXTIL PUŞCARIU
„mâţă", elementele compoziţii nu mai sunt analizabile pentru
simţul limbii. Dar cuvinte terminate in i plenison neaccentuat
nu se prea pot incadra în grupele de declinare existente, încât
nici eu, nici alţi Braşoveni pe care i-am întrebat, nu ştiu
dacă cacamiţi e singular sau plural (ca muci — mucii), daca
e articulat sau nearticulat. Mai degrabă se zice îţi curg cacamiţi
(ca îţi curg mucii) decât un cacamiţi (care ar fi „mucul
uscat") şi cuvântul e invariabil şi are aceeaşi formă când e
nearticulat (nişte cacamiţi la nas) sau când e articulat (şterge-ţi
cacamiţi!). El e masculin: un cacamiţi uscat.
Din punct de vedere al geografiei linguistice, apariţia lui
mâţă la Braşov se poate explica în două feluri : sau cacamiţi
e importat, în forma aceasta, din regiunile nordice, vestice
sau estice învecinate, unde se zice mâţă în loc de pisică, sau
el dovedeşte că Braşovul se găsea mai de mult în aria lui
mâţă şi că numai mai târziu cuvântul acesta a fost înlocuit
prin pisică, care a venit delà Sud, dar n'a mai putut atinge
şi pe cacamiţi, căci acesta nu mai era simţit ca un compus
cu mâţă.
In ceea ce priveşte compoziţia, E. Petrovici îmi comunică,
din Banat, şi alte forme curioase precum lădămeasă „saltarul
mesh", căsăraşu (sau căsoraşu) „primărie" (= casa oraşului)
— cu juxtapunerea a două substantive în forma cazului general
(nominativ-acuzativ) — sau acel cerigorl „cerul gurii", pe
care ALR II 6928 îl atestă în punctul 4, la Românii din
Jugoslavia.
CUTĂ, SCUTESC, SCUTEC
Etimologia adevărată a acestui cuvânt am dat-o în Dicţionarul
Academiei. E bulgărescul kuta, cu acelaşi sens (germ.
„Falte"), care stă în legătură cu verbul kutam „ascund", o
variantă a lui kătam tradus în nemţeşte prin „bewahren, hüten,
verstecken; zusammenfalten, zusammenrollen". Despre
cele două reflexe bulgăreşti, ă şi u, din vechiul Q e a se consulta
studiul lui Nacov în Jagic-Festschrift, 486 şi urm. (citat
de Berneker, SEW. 602).