DACO-SLAVA

DACO-SLAVA 237
villa, mons Gumbuch, a. 1303) < slav. *Gçbovïcï (pisi, goba
„burete") 1
), cf. sloven. Gobnik 2
), bulg. Gâbene, Gabencité 3
).
La toponimicele de mai sus care au fost date cu siguranţă de
Slavi pe timpul simbiozei slavo-romàne In Transilvania dinainte
de sec. XII, nu pot fi numărate nume geografice ca Dumbrava
(Arad şi Mureş), Dumbrăvani (Bihor), Dumbrăviţa (Arad, Hunedoara,
Satu-Mare, Bihor : două sate), cf. slav. dçbrava, dçbravica
4
), Lunca (Bihor : două sate, Hunedoara : patru sate,
Târnava-Mică, Turda : două sate, Năsăud : două sate, Maramureş
: două sate, Ciuc : trei sate), Luncani (Hunedoara),
Luncşoara (Bihor şi Hunedoara), Luncoiu (Hunedoara: două
sate), cf. slav. /çka, è
) Grind (Hunedoara, Turda : două sate),
cf. slav. Grçdu, 6
) Hălânga (câmp lângă satul Poieni, Hunedoara)
7
), Halunga s
) (parte de hotar, comuna Petreşti, Alba),
cf. toponimicele sârbeşti Aluga, Haluge 9
) (sârb. hăluga „buruiene;
râpă; pădure deasă", pisi, chalqga „saepes"), Mândra
(Alba şi Făgăraş), cf. slav. rnçdru (Vasmer, 148, 175: MouvSpá,
pronunţată iăndol, v. Mladenov, op. cit., 124 şi Nacov, loc. cit., 493 ; cf.
forma jedolì în Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, s. v. gdotV.
Gustav Kisch (Siebenbürgen im Lichte der Sprache, Leipzig, 1929,
130) explică pe Indo! ca fiind un compus dintr'un element unguresc, in =
i'mö „Kuh" şi unul slav dolü „Tal". Deci Fn-dol »Kuhtal", ca In-aszó=Ünoassó
„Kuhbach". Un alt exemplu analog de formaţie hibridă slavo-maghiară
nu cunosc şi nici nu cred că există.
*) Pentru terminaţiunea -uf cf. Căpi/anut (sat românesc din regiunea
Vidinului)