DACO-SLAVA

274 E. PETROVICl
paţilor, forma zăpadă împreună cu alte particularităţi dialectalecaracteristice
graiului muntean şi ardelean de Sud. 1
)
Tot ca o particularitate dialectală daco-slavă trebue socotit
şi termenul omăt „zăpadă". înţelesul primitiv a fost acela
de „troian" (cf. ome_t'e d'e neaua 2
). Reichenkron 8
) găseşte ră
forma omăt are aceeaşi arie de răspândire ca şi alte elemente
de origine sigură ucraineană. Prin urmare omăt trebue să fie
împrumutat din limba ucraineană în care a existat forma
*nmetu «o-\-met-, mesti „werfen, fegen", cf. rus. om'èiu ,,Haufen",
sloven, omesti „stark beschneien").
Dar elementele de origine ucraineană nu se întind de
obiceiu aşa de adânc în Transilvania 4
). Aria lui omăt se aseamănă
cu ariile subdialectului de Est (moldovean) 5
) care s'a
constituit prin coborîrea, din munţii care despart Moldova de
Transilvania, a populaţiei româneşti spre apus, în spre podişul
Transilvaniei, şi spre răsărit, în spre podişul Moldovei,
în vatra aceasta muntoasă de Est, simţindu-se nevoia — ca
în cea de Sud — de a înlocui termenul de nea care era ,,bolnav"
din cauze pe care noi nu le ştim 6
), s'a recurs la ter-
!
) Ariile lui zăpadă, omăt, nea se pot vedea in harta Nr. 3 a prospectului
ALR şi în Puşcariu, Limba română, I, harta Nr. 18.
-) V. Densusianu, Graiul din Ţara Haţegului, 61.
!S
) Z.f.sl.Ph, XVIII, 149-150.
4
) Cf. Puşcariu, Limba română, 1, harta Nr. 14: hulub .porumbel*
« ucr. holub „ib."). însuşi Reichenkron e surprins că aria lui omăt se întinde
atât de departe spre apus în teritoriul Transilvaniei. D-sa crede însă
că ucraineana se întindea odinioară până lângă Cluj. Formele k'eliel'eu (ALR
I, vol. I, harta 146, punctul 255) şi a caftii (BA., I, 27) din centrul Transilvaniei
şi din Munţii Apuseni pot fi explicate şi altfel decât din ucraineană,
întâia, k'ehel'eu, aminteşte pe ung. köhicsél. A doua poate fi de origine
onomatopeică, posibilitate întrevăzută si de Reichenkon (cf. dicţionarul lui
Tiktin, s. v. chihăi).
•">) Cf. ALRM I, vol. I, hărţile 8, 25, 32, 33, 36, 46, 51, 60, 79, 85, 87,
103, 122, 125, etc. şi ALRM II, vol. 1, hărţile 3, 18, 34, 48, 53, 64, 80, 103,.
195, 230, 330, etc. "
°) La .îmbolnăvirea" lui nea a contribuit şi faptul că era prea scurt;,
poate şi omonimia cu nea (nenea) sau cu interjecţia nea, după cum îmi
sugerează Al. Procopovici. în cele patru vetre ale subdialectelor dacoromâne
starea patologică a fost remediată în diferite ieluri. în vetrele de Sud şi de
Est, doi termeni de origine slavă — să zicem daco-slavă — si care însem--