DACO-SLAVA

NECROLOG
entuziasm şi cu mult gust, găsea asemănări sufleteşti Intre poezia lui M.
Eminescu şi a lui Leopardi.
Prezenţa profesorului Bertoni la Universitatea din Roma, a însemnat
şi o neîncetată atenţie pentru studenţii români din Italia şi problemele româneşti.
Datorită lui şi ajutorului dat lui de filosoful Gentile, avem astăzi o
catedră de L. Română la Universitatea din Roma.
îi plăcea să fie înconjurat de studenţi Era bun şi îngăduitor chiar cu
cei pe care nu-i putea preţui. Vorbea cu toţi şi aştepta să întâlnească vreunul
care să«i vorbească şi lui. Când i se părea că 1-a găsit, îl asculta până
la ore târzii din noapte. Deabea îşi mai găsea timp, între îndatoririle dela
Academia Italiei — unde înainte de a fi fost membru, fusese „cancelar" —
şi Universitate, sau între Archívum Romanicum şi Giornale storico della
Letteratura Italiana de care se legase din 1921, dar convorbirile intime tot
nu şi le contenea.
îndată ce scăpa dela Academie, chiar din poartă voia să-şi schimbe
şirul gândurilor. — „Acum să vorbim de-ale noastre." — Dealungul Tibrului,
prin pieţe răcorite de căderea apelor din fântâni, prin străzi strâmtate
de palate şi biserici, in drum spre casă, mereu dorea ştiri multe şi
variate.
Bertoni era om muncit înfăţişarea sa arăta mai mulţi ani decât avea.
Aducea cu sine tradiţia muncii. In cuvintele sale Intrevedeai uneori mulţumirea
că s'a născut în aceeaşi provincie modeneză din care se ridicase pe
la sfârşitui secolului XVII marele doctrinar al culturii italiene, Lodovico
Antonio Muratori. Odată, acasă la dânsul la ţară, lângă Modena, între vii
şi livezi de pomi, vorbea de locurile şi biblioteca Estensi-lax, unde studiase
Muratori şi unde îsi petrecuse şi el o parte din tinereţe ; îi năvălea în chipu
blând şi surâzător, toată greutatea şi melancolia unei vieţi fără odihnă
Bertoni avea răbdarea umaniştilor din conştiinţa cărora se întemeiase
tradiţionala şcoală istorico-filologlcă. Aşa pornise la drum. Dar într'un moment
al activităţii sale s'a descoperit întârziat. A părăsit deci metodele respectate
în tinereţe şi s'a străduit să facă parte din marea mişcare de gândire
idealistă crociano-gentiliană. în amintita Programa di filologia romanza
îsi mărturiseşte convertirea sa. După ce a citit opera lui Croce şi
Gentile, a simţit o schimbare totală în modul său de a gândi („ho sentito
le mie idee palpitare come vivificate da un caldo e robusto fiotto di sangue
") Disciplina filologică trebuia să-şi caute orientare nouă în progresul
istoric şi filosofic actual. Bertoni ne dă chiar un decalog }
) idealist, care, dup*
părerea sa, va trebui urmat de acum înainte de orice filolog..
Croce însuşi vorbind de ruina vechilor idealuri filologice 1
), recunoaşte
că filologii care au înţeles noua îndrumare filosofică, sunt Bartoli si Bertoni
în manifestările ce urmează convertirii sale, Bertoni strecoară rând pe rând
tot felul de termeni din filosofia idealistă. în stăruinţa de a vorbi mai mult
1) Il Decalogo del filologo idealista.
2) cfr. Problemi di Estetica, Barl, Laterza, pag. 203.
575