DACO-SLAVA

RECENSII 555
torul grăbit, expunere searbădă: „mulinando in una gòra d'acque".
— In v. 221 traducătorul nu înţelege lucrul simplu „socru
mare rezemat în jilţ cu spată" (cu răzimătoare la spate), ci traduce
cu „assiso in trono con la spada(!)". Dacă s'ar fi uitat într'un
dicţionar, cu priceperea şi atenţia ce se cere unui student
într'un seminar universitar, n'ar fi comis bizara greşală, mai
ales că mai jos, în v. 223, craiul e înfăţişat cu „schiptru 'n mână".
Eminescu al nostru, ca şi Dânte, ca şi alţi mari artişti, cunosc
natura şi vietăţile ei, în cele mai tainice însuşiri ale lor.
De aceea el nu putea să lase din peana sa măiastră imaginea prea
nefirească „una vespa panciutella", aplicată insectei cu mijlocul
subţire, ce pare că e tăiat, şi despre care s'ar putea zice şi în
italiană „vespa dal corpo snello". Eminescu însă vorbeşte de
„bondar rotund în pântec" (v. 247).
VIII. Singurătate. Din v. 37—8 verbul figurat „se îndură"
— (şi mi-i ciudă cum de vremea — să mai treacă se îndură) se
preface fără osteneală în platul „che il tempo possa ancora trascorrere".
IX. Revedere. In vers. 29—30 „numai omu-i schimbător, —
pe pământ rătăcitor" nu e vorba de „su questa terra errabonda",
ci omul e „rătăcitor".
Semnalez, cum se observă, nu numai greşelile mari, ci şi
cele de nuanţă, fiindcă o capodoperă trebue tradusă nu numai
pentru a-i reda înţelesul material, ci mai ales frumseţile ei stilistice.
X. în Scrisoarea III, p. 74 şi u. se interpretează greşit sau
vag versurile 31—32, 43, 63, 86 (aici ciot nu e nocchio), 100
(„zeci de mii de scuturi" nu-s „diecimila scudi"), 122: „se făcură
toţi o apă şi-un pământ" e altceva decât „ci assegnamo
tutti una sola acqua e una sola terra". — Vers. 143: „ropotul de
grindeni" e redat prin „un frottare di pèrtiche"! confundând cu
grindă, în chip nepermis, pe grindeni, aşa de asemănător pentru
un student romanist, cu it. grandine.
XI. Luceafărul, p. 84 şi u. sunt rău înţelese versurile 27—28,
40, 67. Aici „vânăt giulgiu" nu e „livido sudario", ci „albastru".
Eminescu, atât de adânc cunoscător al limbii române de pretu-