DACO-SLAVA

662 G. GIUGLEA
UMBERTO CIANCIOLO: Poesie scelte di Mihai Eminescu, introduzione,
versione col testo a fronte, note. Modena, 1941.
Delà început trebue să mărturisesc cu toată sinceritatea că
rar mi-a fost dat să văd o încumetare mai curioasă ca aceasta,
ca după ce ai petrecut doi-trei ani în România să transpui în
limba italiană opera unui poet de talia lui Eminescu.
A traduce operele marilor scriitori, cum am mai spus şi eu
ca şi alţii, şi o repet mereu elevilor mei la seminar, înseamnă să
ştii întâi bine limba din care vrei să traduci.
Nu voiu insista asupra faptului că bogăţia limbii marelui
nostru poet, cu toate nuanţările ei, cere chiar unui studios român
un deosebit simţ al limbii noastre, pe lângă o cunoaştere amănunţită
a vocabularului românesc.
Voiu trece deci deadreptul la înşirarea unor exemple foarte
numeroase, în care versul lui Eminescu nu e de loc înţeles, ci redat
fals, chiar stâlcind frumuseţea multor părţi din poeziile traduse.
Astfel:
I. Venere şi Madonă. Vers 18: „femeie stearpă, fără suflet"
etc., e tradus cu „sterile femina", materializând prozaic sensul
figurat din original. — Vers. 27: „Din demon făcui o sântă, dintr'un
chicot, simfonie" . . . Aici chicot nu este ghignata ( = riso
beffardo), ci un râs destrăbălat, neestetic, în contrast cu simfonia.
De altfel întreaga strofă e o serie de contraste şi traducătorul
trebue să se identifice cu poetul, ca să poată prinde sensul cuvântului,
aşezat în mediul stilului din original.
II. Mortua est. Vers. 39: „. . . când stelele pică" e departe de
„le stelle si danno a filare...". •—• Vers 61: „văd vise întrupate
gonind după vise ..." e simplificat prin „sogni fatti persone . . .".
III. Noaptea. Vers. 1: „. . . potolit şi vână arde focul..." nu
e „livido" (il fuoco), ci are aspectul ce s'ar putea reda şi prin
„vioriu". — Vers. 4: „.. . somnu-i cald, molatec . . .", înseamnă
„moleşitor, toropitor", nu „soffice". — Vers. 8: „...faţa pălindă"
(în întunerec, la lumina focului potolit) nu corespunde
cu traducerea „faccia illanguidita".
Nu intru în analiză amănunţită, deoarece cunoscătorii lui
Eminescu şi ai limbii române pot observa uşor discordanţa nuan-