DACO-SLAVA

544 E PETROVICl
(Belényes), al Gepişului (Gyepes) 1
), dar pe cel mai important,
Roşia, îl uită 2
).
Văile şi basinurile ocupate de Unguri au fost de grabă recâştigate
de Români 3
). Kn. pretinde (p. 134) că ungurimea nu
era reprezentată, în teritoriile cucerite, numai de o pătură stăpânitoare
suprapusă, ci, peste popoarele învinse, s'a aşezat în număr
mare o „Dienerschicht" de limbă fin-ugrică (p. 134, 135).
Pentru şesul Ungariei, departe de dealuri, şi chiar pentru Săcuime,
aceasta poate fi adevărat. în regiunile pe care le-au câştigat
— sau mai degrabă le-au recâştigat — Românii delà Unguri,
cei din urmă n'au putut fi numeroşi.
Mai trebue să ţinem seamă şi de faptul că Ungurii au mai
păstrat câtva timp obişnuinţe de pe timpul când cutreerau stepele
Eurasiei. Un teritoriu ocupat de ei câtva timp putea fi părăsit
pentru altul mai potrivit cu traiul lor.
Altfel însuşi Kn. admite teoria lui Miklós Asztalos după care
Săcuii ar fi locuit întâi la Sud de Mureş, între Sebeş, Târnave şi
Olt, de unde s'au mutat în Săcuime (p. 40, nota 82), lăsând amintire
despre trecerea lor în toponimicele luate de Saşi şi de Români.
Acelaşi lucru s'a întâmplat cu siguranţă şi în alte părţi.
Ungurimea de pe Someş (jud. Sălaj) şi din Câmpia Ardealului
şi-a părăsit aşezările mai vechi şi a venit să îngroaşe blocul unguresc
din Săcuime şi jur. Altfel ar fi greu de explicat cum au
putut Românii să românizeze teritorii pe care toponimia le arată
să fi fost atât de ungureşti.
Confruntând harta lui Kn. cu o hartă etnografică din zilele
Tustrele apele sunt numite după localităţile Holod, Beiuş, Gepiş,
deci aceste hidronimice au putut fi date de Români după numele de origine
maghiară a localităţilor.
'-') Iată şi alte nume româneşti: Bistriţa (jud. Năsăud) se chiama la
munte Repedele; de asemenea Sebeşul (afluent al Mureşului) se chiama Frumoasa;
râul Dobra (afluent al Mureşului) e numit de localnici Riu mare (v.
Popovici, Rum. DiaL, 16) ; afluenţii de stânga ai Crişului-Repede, Valea
Drăganului, Valea Iadului, Părăul Rece (v. mai sus, p. 533) au fost botezaţi
de Români; afluenţii Timişului Râul-Alb şi Râul Lung; Ctbinul se
chiama Râu[l]-Mare; etc., etc.
3
) Valea Mureşului, fiind cea mai îngustă şi fiind strâmtorată de două
vaste regiuni muntoas;, a fost cea dintâi reromâruzată.