DACO-SLAVA

538 E. PETROVICI
poiului, dela Şard la deal, a Cernavodei (basirmi Săliştei cu satele
Tilişca, Galeş, Rod, Vale, Săcel, Sibiel, Cacova), a Arieşului,
dela Buru la deal, a Someşului-Mare, dela Nimigea la deal, a Bistriţei,
dela Bistriţa la deal, a Mureşului superior (basinul Topliţei,
ung. Oláh-T oplicza, răsbotezat recent în Maroshcviz), a Izei
în Maramureş, a Hăşdatei (unde se găsesc satele îndoi, Saliste
Ciurila, Şutu, Şchiopi) şi altele mai mici.
în valea Crişului-Negru şi a Crişului-Alb, satele nu au nume
dublu ca pe valea Crişului-Repede şi în Sălaj, anume un nume
românesc şi unul unguresc, ci toponimia românească a fost adoptată
de oficialitatea ungurească. Astfel, pe o hartă oficială ungurească
a judeţului Bihor 1
), poate fi uşor stabilită aria toponimicelor
româneşti. Iată toponimicele cele mai apusene care formează
linia de despărţire a ariei cu toponimice româneşti de aria
cu toponimice ungureşti : (dela Nord la Sud) Kopacsel < Copăcel,
Bukorvâny < Bucur oaia 2
), Drágcséke — Drăgeşti, Bucsum < Buciumi,
Topest < Topeşti, Dekănyesd < Decăneşti, Miklólázur <
Lazuri, Jancsesd < Iănceşti, Kiskerpest < Cârpeştii-Mici, Kisdombrovicza
< Dumbrăvii a-Mică, Kapocsâny < Copăceni, Vărosâny
< Vărăşeni, S' zelistyeszáldobágy < Saliste, Dsoszánforró < Josani,
Preszáka < Presaca, Belényesvalany < Valani, Petrány < Petrani,
Havasdombrovicza < Dumbrăviţa-de-Codru. în felul acesta am
închis cu o linie care pleacă dela dealurile care despart valea Crişului-Repede
de cea a Crişului-Negru şi merge până la masivul
muntos numit CodruTMomii (> ung. Móma-Kodru). lua. răsărit
de această linie, abia mai sunt două-trei toponimice ungureşti.
Aici ne găsim pe un teritoriu de străveche aşezare românească.
Kn. spune (p. 32) : „Weiter vorwärts [dela Beiuş în sus] drang
es [das Ungartum] jedoch nicht, da das enge obere Tal des Flusses
[Crişul-Negru] ausschliesslich von dem seit dem XIII. Jh.
allmählich angesiedelten Rumänentum im Besitz genommen wurde".
Motivul pentru care n'a pătruns mai departe ungurimea a
1
) Bihar-vármegye térképe. Kiadatott a vallás- és közoktatásügyi m.
kir. Miniszter megbízásából. Kiadja a Magyar Földrajzi Intézet r. t. (Fără
indicaţia anului).
2
) Toponimicul românesc a fost împrumutat de Unguri pe timpul când
se pronunţa încă *Bucuroana.