DACO-SLAVA

RECENSII 537
care a servit ca drum de pătrundere a Ungurilor în Ardeal, să
fi fost complet evacuată de populaţia anterioară. în regiunea deluroasă
care se întinde la dreapta şi la stânga văii, abundă însă
toponimicele româneşti şi slavo-române: Turbuţa, Poieniţa, Topliţa,
Cozla (ung. Kecskés), Valea-Rea, Mesteacăn (ung. Kisnyires),
Gaura, Fericea, Buciumi, Buteasa, Lucăceşti, Băneşti,
Pribileşti, Mogoşeşti, Recea (ung. Lénárdfalu), Buzeşti, Sârbi
(ung. Oláhtótfalu), Odeşti, Stremţi, Stâna, Corni, Racova 1
) (ung.
Rákosterebes), etc.
Din zona deluroasă, populaţia românească a coborît iarăşi
în vale şi astăzi şi porţiunea aceasta a văii Someşului e curat românească
2
). Ca în alte văi de trecere şi în basinuri din Transilvania
3
), şi aici valurile de populaţie românească s'au închis iarăşi
după ce au fost temporar despărţite de năvălirea maghiară.
Cu totul altfel s'au întâmplat lucrurile pe valea Crişului-
Negru, delà Beiuş în sus, şi pe valea Crişului-Alb, delà Iosaş în
sus 4
). Văile fiind închise, deci improprii pentru a servi de cale
de penetraţie în Ardeal, Ungurii n'au pătruns în ele. De asemenea
nu erau apte nici pentru păstoritul extensiv, ocupaţia de căpetenie
a Ungurilor. La fel s'a întâmplat şi în văile Bistrei, Streiului,
delà Haţeg la deal, a Sebeşului, delà Petreşti la deal, a Am-
1
) Ca în cazul toponimicului Cozla (ung. Kecskés), Balgrad (ung.
Gyulafehérvár), Târnava (ung. Küküllő), Stremţi (ung. -tótfalu) şi multe
altele, şi în cazul Racovei, Ungurii au tradus numele slav (Rákosterebes),
pe când Românii l-au păstrat. Şi aici, aceasta e o dovadă a simbiozei slavoromâne
anterioare venirii Ungurilor. Dacă Românii ar fi venit după Unguri,
ar fi luat toponimicele delà ei, şi nu delà Slavii slăbiţi ca număr şi ca
prestigiu social.
Obiceiul de a traduce toponimicele îl au Ungurii în această regiune,
unde au venit relativ de timpuriu şi în număr mai mare, şi faţă de toponimicele
româneşti: Corni-Somfalu, Prodăneşti-Prodanfalva, Hurez-Bagolyfalu,
Mesteacăn-Kisnyires. V. „Transilvania", an. 74, p. 126.
2
) Numai orăşelul Cehul-Silvaniei prezintă un număr mai ridicat de
Unguri: 2515, după recensământul din 1930.
3
) Valea Crişului-Repede, Valea Someşului, Valea Mureşului, basinul
Streiului până la Haţeg, Valea Sebeşului, regiunea Târnavelor, Câmpia Ardealului,
Valea Crişului-Negru până la Beiuş şi Valea Crişului-Alb, până la
Iosaş.
4
) V. Kn., 32.
20