17.06.2013 Views

DACO-SLAVA

DACO-SLAVA

DACO-SLAVA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

532 E. PETROVICI<br />

care erau şi in sec. XI în majoritate, ci delà Slavi, care la începutul<br />

sec. XIII trbeue să fi fost complet desnaţionalizaţi 1<br />

).<br />

Simbioza slavo-română datează prin urmare şi aici de dinaintea<br />

venirii Ungurilor. Şi aici, Kn. ar fi trebuit să coloreze<br />

tot masivul muntos cu o coloare arătând „spaţiul vital" al Românilor;<br />

iar ceea ce notează cu albastru, adică teritoriul slav,<br />

trebue înţeles ca slavo-român. Regiunile de simbioză slavo-maghiară<br />

ale lui Kn. erau în realitate teritorii de simbioză slavorornâno-maghiară.<br />

(Ceea ce admite şi Kn. pentru regiunea Bălgradului<br />

la sfârşitul sec. XII).<br />

O astfel de arie slavo-româno-maghiară, iar mai târziu româno-maghiară<br />

au format văile Crişului-Repede şi a Crasnei 2<br />

),<br />

regiunea munţilor Meseş 3<br />

) şi Codru (ung. Bükk). Despre valea<br />

Crişului-Repede spune Kn. că era ungurească până la izvor. Românii<br />

— zice Kn. (p. 31) — au luat toate toponimicele delà Unguri.<br />

Iată câteva nume româneşti de sate de pe această vale:<br />

Vad (ung. Rèi'), Festere (ung. Pestere, răsbotezat în 1910: Körösbarlang),<br />

Gomitai (ung. Kornyiczel, răsbotezat în 1910: Báródsomos),<br />

Josani (ung. Krajnikfalvd), Dubărceneşti (ung. Dubriesony),<br />

Măgeşti (ung. Szászfáivá), Luncşoara (ung. Lokk),<br />

Ponoară (ung. Ponor, răsbotezat în 1910: Remetelóvér), Groşi<br />

(ung. Tőtős), Bulz (ung. Csarnóháza), Butan (ung. Rikosd),<br />

Gheleşcni (ung. Gálosháza), Piatra (ung. Kőalja), Bălaia (ung.<br />

Kabaláspataka), Botean (ung. Bottyán), Brusturi (ung. Tataros),<br />

Pauleşti (ung. Kist ót falu 4<br />

), etc. După cum se vede, Românii<br />

1<br />

) V. A. Bunea, încercare de istoria Românilor până la 1382, p. 116;<br />

Drăganu, Rom. în v. 1X-XIV, 506.<br />

-) Se ştie că limba maghiară nu tolerează grupuri de consonante la<br />

începutul cuvântului. Forma ungurească a acestui râu ar fi trebuit să fie<br />

*Karaszna, cf. mai sus cazul lui Bratca, răsbotezată în 1910 Barátka. Forma<br />

actuală ungurească Kraszna<br />

noastre de guri nemaghiare.<br />

arată că numele a fost transmis până în zilele<br />

3<br />

) Kn. (p. SI) face mare caz că munţii Meseşului nu nume unguresc.<br />

Dar nu i se pare deloc semnificativ că munţii Bükk au şi nume românesc<br />

(Codru), iar Codrul-Momii, masivul muntos delà apus de Beiuş, are numai<br />

nume românesc, ung. Móma-Kodru (e adevărat, răsbotezat în ultimul timp<br />

subt forma Béli-hegyek „Munţii Beliului").<br />

4<br />

) Numele româneşti ale satelor sunt luate din Moldovan-Togan, Dicţionarul<br />

numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Ungaria, Sibiiu;

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!