DACO-SLAVA

262 E. PETROVICI
în bulgară, unde şi în alte cazuri se constată înlocuirea,
prin analogie, a formelor moi cu cele dure, sufixul -ovo (nu
-evo) se găseşte şi după consonante moi : Krúsovo, Krusovica,
Ezovo. Kolărovo, etc. 1
)
Toponimicele de origine slavă din Transilvania au tot-
•deuna -ov-, şi după consonantele înşirate mai sus: Blajova,
Braşov, Cliciova, Craiova, Craşova (Caraşova), Criciova, Cruşovăţ,
Draşov, Globucraiova, Jurjova (Giurgiova), Maciova,
Orşova, Paniova, Văsiova 2
). Excepţiile (Corneareva, Lucareţ <
sârb. Lukarevac, Plavişeviţa, Sickevita) 3
) se găsesc toate în
apropierea graniţei dintre teritoriul linguistic român şi cel sârbesc.
Satul Lucareţ (Timiş-Torontal) e şi astăzi locuit de o
•majoritate sârbească 4
).
13. Celalalt sufix slav -iniei, cu care se formează o mulţime
de toponimice 5
) ne permite de asemenea să conjecturăm
dacă graiul Slavilor din Transilvania avea mai multe trăsături
comune cu graiurile bulgăreşti sau cu cele sârbo-croate. în
regiunile sârbeşti sufixul acesta formează toponimice la singular.
Astfel în Recnik Mesta, II, am numărat, delà p. 236
la p. 347, unsprezece toponimice terminate în -inac: Rakinac,
Sladinac, Negotinac, Bratinac, etc., şi niciunul în -inci (formă
de plural). în schimb, în Dictionnaire des localités dans le
royaume de Bulgarie, am numărat 33 de toponimice având
forma de plural -inci {Balinci, Bëlotinci, Bilinci, Dragotinci,
Lipind, etc.) şi numai unul singur având forma de singular în
-inec (Kaltinec, p. 76). 6
)
Formele româneşti Băcăinţi, Bintinţi, Jeledinţi, Pişchinţi
1
)
108 sq.
V. Mladenov, Spisanie na bälg. Akademija na naukitë, XLIII,
2
) V. Moldovan-Togan, op. cit., 27, 35, 64, 71, 74, 85, 104, 126, 135,
160, 163, 245. Şi toponimicele de origine slavă din Grecia au -ov-, nu -ev- :
Koufaoßov, Kpoueoßov < slav. 'Krusevo,
mer, 268.
"EÇiopa < slav. *E£evo, etc., v. Vas­
3
) Moldovan-Togan, op. cit., 68, 132, 170, 217.
4
) V. Petrovici, Graiul Caraşovenilor, 5 sq.
5
) V. Bogrea, DR., I, 218; Drăganu, Rom.
t!
) Cf. Franck, op. cit., p. 173, 175 sq.
în v. IX—XIV, 252.