17.06.2013 Views

DACO-SLAVA

DACO-SLAVA

DACO-SLAVA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

622 E. PETROVICI<br />

ung. oficial Mehádika. Să nu uităm că în timpuri mai nouă s'au<br />

aşezat în această regiune Slavi cu caracter sârbesc 1<br />

).<br />

2. Pe valea Bistrei, la Nord-Est de Caransebeş 2<br />

). Şi aici<br />

populaţia e curat românească, cu excepţia coloniştilor nemţi din<br />

Ferdinand. Unguri n'au pătruns pe aici.<br />

3. Regiunea muntoasă la apus de Haţeg şi Hunedoara unde<br />

se găseşte satul Lin din a şi părăul Glîmbaseni lângă satul Meria.<br />

Ţinutul e unul dintre cele mai curat româneşti şi mai arhaice 3<br />

).<br />

Ungurii s'au aşezat în apropierea acestui ţinut pe Valea Mureşului,<br />

pe Cerna în sus până la Hunedoara şi pe Streiu în sus<br />

până la Haţeg 4<br />

).<br />

x<br />

) Delà aceştia provin toponimice ca Belareca,<br />

sus p. 250 şi 255.<br />

Predel, Dubova, v. mai<br />

2<br />

) Toponimice slave: râul Bistra, satele Obre ja, Glâmboca, Voislova,<br />

Bucova, etc. Toponimice româneşti: Mal (a. 1433), Cireşa, Valea-Mare, Mărul,<br />

etc. Negoteşti era la 1430 numele satului Ohaba-Bistra (v. Csánki. II,<br />

28). Mărul apare în anul 1394 subt forma oficială tradusă Almafa. In sec.<br />

XIX, forma oficială ungurească era Adorni, v. Csánki, II, p. 23. Despre<br />

obiceiul clasei stăpânitoare şi autorităţilor maghiare de a traduce toponimicele<br />

slave şi româneşti, v. E. Petrovici, Toponimie ungurească in Transilvania<br />

medievală, în „Transilvania", anul 74, Nr. 2. Cf. N. Drăganu, Rom.<br />

in veac. IX-XIV, p. 234, 291; Jung, Römer und Romanen in den Donauländern,<br />

Innsbruck, 1887, p. 352, nota 4.<br />

3<br />

) V. O. Densusianu, Graiul din Ţara Haţegului, Bucureşti 1905; Popovici,<br />

Rumänische Dialekte, I. Die Dialekte der Munteni und Pădureţii<br />

im Hunyader Komitat, Halle a. d. S. 1905.<br />

Pe lângă toponimice slave (râurile Dobra, Cerna, etc., satele Peşteana,<br />

Lindina, Breazova, Clopotiva, Răchitova, Găvojdia, Cozia, etc.), provenind<br />

mai cu seamă din văile care înconjurau regiunea muntoasă, se găsesc foarte<br />

multe toponimice româneşti, unele dintre ele atestate din sec. XIV (râurile<br />

Riu mare, numele obişnuit al Dobrei, v. Popovici, Rumänische Dialekte, 16,<br />

Runcu, Vilarità, penes riuulum Chernyswara = Cemişoara = slav. Cerna^suf.<br />

rrm. -işoara, v. Csánki, V, 83, a. 1380, etc. satele Rune, Socet, Totesti,<br />

Vadu-Dobrii, Alun, Lelese, Florese, Cerişor, etc.).<br />

4<br />

) Ungurii n'au putut fi mulţi, căci astăzi abia mai trăiesc sporadic<br />

prin câteva sate, iar oficialitatea ungurească mai nouă a fost nevoită să<br />

împrumute delà Români toponimicele de origine ungurească: Váraija>rom.<br />

OWea>ung. oficial Oralja-Boldogfalva; Keted (Csánki, V, 101: Kytid, a.<br />

1317, Kcted, a. 1391)>rom. Chitid>\mg. oficial Kitid; Nagyág~>rom. Nojag>ung.<br />

oficial Nozság; Hozyzvligeth (Csánki, V, 96, a. 1330>)>rom. Sulighete>ung.<br />

oficial Szuligycte, Szuliget, etc., etc.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!