DACO-SLAVA

622 E. PETROVICI
ung. oficial Mehádika. Să nu uităm că în timpuri mai nouă s'au
aşezat în această regiune Slavi cu caracter sârbesc 1
).
2. Pe valea Bistrei, la Nord-Est de Caransebeş 2
). Şi aici
populaţia e curat românească, cu excepţia coloniştilor nemţi din
Ferdinand. Unguri n'au pătruns pe aici.
3. Regiunea muntoasă la apus de Haţeg şi Hunedoara unde
se găseşte satul Lin din a şi părăul Glîmbaseni lângă satul Meria.
Ţinutul e unul dintre cele mai curat româneşti şi mai arhaice 3
).
Ungurii s'au aşezat în apropierea acestui ţinut pe Valea Mureşului,
pe Cerna în sus până la Hunedoara şi pe Streiu în sus
până la Haţeg 4
).
x
) Delà aceştia provin toponimice ca Belareca,
sus p. 250 şi 255.
Predel, Dubova, v. mai
2
) Toponimice slave: râul Bistra, satele Obre ja, Glâmboca, Voislova,
Bucova, etc. Toponimice româneşti: Mal (a. 1433), Cireşa, Valea-Mare, Mărul,
etc. Negoteşti era la 1430 numele satului Ohaba-Bistra (v. Csánki. II,
28). Mărul apare în anul 1394 subt forma oficială tradusă Almafa. In sec.
XIX, forma oficială ungurească era Adorni, v. Csánki, II, p. 23. Despre
obiceiul clasei stăpânitoare şi autorităţilor maghiare de a traduce toponimicele
slave şi româneşti, v. E. Petrovici, Toponimie ungurească in Transilvania
medievală, în „Transilvania", anul 74, Nr. 2. Cf. N. Drăganu, Rom.
in veac. IX-XIV, p. 234, 291; Jung, Römer und Romanen in den Donauländern,
Innsbruck, 1887, p. 352, nota 4.
3
) V. O. Densusianu, Graiul din Ţara Haţegului, Bucureşti 1905; Popovici,
Rumänische Dialekte, I. Die Dialekte der Munteni und Pădureţii
im Hunyader Komitat, Halle a. d. S. 1905.
Pe lângă toponimice slave (râurile Dobra, Cerna, etc., satele Peşteana,
Lindina, Breazova, Clopotiva, Răchitova, Găvojdia, Cozia, etc.), provenind
mai cu seamă din văile care înconjurau regiunea muntoasă, se găsesc foarte
multe toponimice româneşti, unele dintre ele atestate din sec. XIV (râurile
Riu mare, numele obişnuit al Dobrei, v. Popovici, Rumänische Dialekte, 16,
Runcu, Vilarità, penes riuulum Chernyswara = Cemişoara = slav. Cerna^suf.
rrm. -işoara, v. Csánki, V, 83, a. 1380, etc. satele Rune, Socet, Totesti,
Vadu-Dobrii, Alun, Lelese, Florese, Cerişor, etc.).
4
) Ungurii n'au putut fi mulţi, căci astăzi abia mai trăiesc sporadic
prin câteva sate, iar oficialitatea ungurească mai nouă a fost nevoită să
împrumute delà Români toponimicele de origine ungurească: Váraija>rom.
OWea>ung. oficial Oralja-Boldogfalva; Keted (Csánki, V, 101: Kytid, a.
1317, Kcted, a. 1391)>rom. Chitid>\mg. oficial Kitid; Nagyág~>rom. Nojag>ung.
oficial Nozság; Hozyzvligeth (Csánki, V, 96, a. 1330>)>rom. Sulighete>ung.
oficial Szuligycte, Szuliget, etc., etc.