DACO-SLAVA

RECENSII 621
Pe lângă aceste trei toponimice româneşti, prezentând vocalele
nazale slave ç şi ç cunoscute şi de Kn., mai pot fi amintite şi
altele ca Glîmboseni, îndoi, Luneaviţa, Gâmbuf).
Pe baza acestor toponimice putem presupune că a existat cu
siguranţă o simbioză slavo-română în sec. X—XI în următoarele
regiuni din fosta Ungarie 2
) :
1. în munţii şi văile dela Sud de Caransebeş până la Orşova
3
), în această regiune se găsesc multe toponimice de origine
slavă provenind dela aceeaşi populaţie slavă cu caracter bulgăresc
care a numit şi valea Luncaviţei pe care mai târziu s'a întemeiat
un sat românesc 4
). Printre toponimicele slave se găsesc
şi de cele româneşti 5
). Şi azi regiunea e curat românească. Ungurii,
puţini, aşezaţi — relativ târziu") — în jurul cetăţii de graniţă
Mihăld (Mehadia) şi la Caransebeş, dela care provin unele
toponimice, au dispărut complet. Oficialitatea mai nouă ungurească
a fost nevoită să împrumute dela Români toponimicele
româneşti de origine ungurească: ung. Mihăld > rom. Mehădia 1
)
>ung. oficial Mehádia; Mehadia-\-suí. dim. -ica> rom. Mehădica 8
)
73, Cărăşău (p. 35). Dâmbrava (p. 79, nota 78), Glogovaţ (p. 81, nota 83),
în loc de Găvojdia, Caraşova, Dumbrava, Glogovaţ. Formele greşite îl duc
la etimolgii sau la explicaţii greşite, v. mai sus p. 239, nota 3 şi p. 260,
nota 5.
x
) V. mai sus p. 235 sq. şi 246 sq. Despre Impoiu, v. mai sus p. 335 sq.
-) Datele directe sau indirecte, mai cu seamă linguistice, Kn. le compară
cu materialul toponimic al regiunii (p. 12). Acelaşi lucru trebue făcut
şi pentru regiunile româneşti.
:î
) V. Kniezsa, 76.
4
) Goleţ (v. mai sus p. 258), Topleţ (ibid.), Cerna (v. mai sus p. 261),
Cruşovăţ (v. mai sus p. 262), Globucraiova (ibid.), Criva, Teregova, S adova-
Nouă, Uova, Plugova, Bolvaşniţa, Borlova, etc., etc.
5
) Râul-Alb, Răul-Lung, afluenţi ai Timişului; Piatra-Nedeii, Tomnatic,
Muntele-Mic, etc., munţi; Cuptoare, V ălişoara, Zerveşti, Delinesti, etc.,
sate. însuşi numele Timişului poate fi forma românească a unui antic *Timisiu-
(v. mai sus p. 266).
«) V. Kniezsa, 34.
7
) Mehădiat prin dispariţia lui h, obişnuită în acea regiune, asimilarea
lui ă protonic la e din silaba iniţială şi palatalizarea lui d urmat de i a devenit
Meedz'ia.
8
) Pronunţat Meedz'ica.
Lìndz'ina.
Cf. mai sus p. 236 şi 253 LiMdi»dialectal
19