DACO-SLAVA

520 E. PETROVICI
soană Novac şi nu de un plural care ar însemna „Einwanderer".
E adevărat că forma Glâmboca apare în documente abia în anul
1475 (Glamboka). Aceasta se explică astfel că Glâmboca a fost,
din vechime, numele văii (slav. glçboka seil, dolina „valea adâncă").
Satul a fost apoi numit cu timpul după valea pe care se
găsea. Satul *Novăceşti a putut fi întemeiat abia în sec. XIV,
dar numele văii îl aveau Românii cu siguranţă de pe timpul simbiozei
slavo-române în această regiune, deci din sec. X—XI,
cum ar trebui să spună Kn.
Despre toponimicul Glămboaca din jud. Sibiu 1
) Kn. găseşte
că trebue să fie recent, deoarece şi acesta apare în documente
subt alt nume: 1322, Honrebach. După cum se vede din
numele săsesc atestat în sec. XIV, e vorba tot de un -bach, deci
de o vale adâncă. Această vale adâncă numai Slavii au putut-o
boteza *Glqbokd 2
). Şi acest nume de vale l-au împrumutat Românii
delà Slavi înainte de sec. X—XI.
Pentru forma atât de clară Lin din a (jud. Hunedoara) < slav.
*Lçdina (pisi. Içdina „terra inculta") 3
), Kn. construeşte fel de fel
de forme slave, *Lçdêna, *Lçdjéna, *Le_zdana, *Lçdgana, care
toate n'ar fi dat româneşte Lìngina. E adevărat, deoarece forma
din urmă se datoreşte palatalizării dialectale româneşti a lui d
urmat de i. Deci mai demult acest toponimic avea forma Lindina,
iar aceasta redă — nu se poate mai normal din punct de vedere
fonologie — pe slavul Içdina 1
).
1
) Kn. (op. cit., 128, nota 25) aşează satul Glămboaca greşit în jud.
Târnava-Mare.
2
) Kn. crede că poate şi aici avem de a face „mit einem aus der alten
Heimat mitgebrachten Ortsnamen", ca Sohodol, Saliste, etc. Dacă Românii
ar fi venit din Peninsula Balcanică şi ar fi adus cu ei numele viitoarelor
sate din Ardeal unde aveau să se aşeze, atunci numai Saliste a putut fi
adus, şi anume ca apelativ. De fapt apelativul saliste există în limba română,
dar un substantiv *sohodol,
sus p. 237 sq. şi 240 sq.
sau un adjectiv *glămboc, nu. Cf. mai
s
) V. Drăganu, Rom. în v. IX-XIV, 288.
4
) V. mai sus p. 236, nota 1 şi p. 253. Am văzut la tustrele toponimicele
româneşti cu câtă neglijenţă şi nepricepere tratează Kn. toponimia românească
în rarele cazuri când recurge la ea. întocmai ca şi scribii medievali, şi Kn.
stâlceşte toponimicele româneşti. Astfel scrie greşit: Gaveşdia (p. 34, nota