DACO-SLAVA

RECENSII 519
zintă o nazală, aceasta dovedeşte că Ungurii l-au luat dela Slavi
înainte de a se denazaliza vocala nazală, în cursul sec. X sau în
intâia jumătate a sec. XI. Astfel de toponimice arată că în regiunea
respectivă trăia în sec. X—XI o populaţie mixtă slavomaghiară.
Criteriul acesta trebuia aplicat şi toponimicelor româneşti de
origine slavă. Dacă un toponimic românesc a păstrat nazalitatea
slavă, putem deduce că în acea regiune Românii trăiau amestecaţi
cu Slavii în sec. X—XI. Ce face Kn. ca să nu fie silit să admită
o aşa de veche aşezare a Românilor pe teritoriile fostei Ungarii?
Despre Giambo ca}) din jud. Severin (p. 128, nota 25)
pretinde că la origine s'a chemat Novakfalva (1433, v. Csánki,
II, 53), ceea ce însemna că a fost întemeiat „von neuen Leuten,
Einwanderern". Dar toponimicul Nóvák falva e format, ca şi
toate celelalte nume ungureşti de sate în -falva 2
), din numele întemeietorului
sau al proprietarului, un oarecare Novac, nume
foarte obişnuit la Români 3
), la care s'a adăugat -falva „sat". Românii
i-au zis cu siguranţă *Novăceşti. Scribul ungur, urmând
un obiceiu al cancelariei ungureşti care traducea toponimicele româneşti
având sufixul -eşti cu o formă ungurească în -falva}'),
1-a maghiarizat în Nowakfahva (1433), formă tot aşa de moartă
ca şi cea fabricată de scribul dela anul 1370: Villa Nouak 5
).
Şi forma latinească din urmă arată că e vorba de numele de per-
1
) Kn. scrie Glâmboaca.
2
) Dragomerţalva—Dragomireşti, Budţalva—Budeşti, Bárdfalva (Csánki,
I, 447: Barbfalwa, a. 1387) = Berbesti (