DACO-SLAVA

RECENSII filo
atât rezultatul pe cât direcţia evoluţiei lor, nu atât amănuntele
microscopice ale imaginei totale în care ni se înfăţişează, pe cât
liniile ei mari şi caracteristice. Şi atunci, e important înainte de
toate să ştim care este într'o regiune şi alta cuvântul dominant,
cuvântul care apare mai uşor sau numai el in vorbirea spontană
a subiectului anchetat, iar răsfirările lui dincolo de ariile obţinute
astfel, nu mai pot să ne spună prea mult sau chiar nimic.
Negrtşit, un atlas linguistic nu ne poate spune totul ce am
vrea şi ar trebui să ştim, întocmai precum geografia linguistica
nu este de loc singura cheie a oricărei înţelegeri linguistice. Nu
încape nicio îndoială însă că atunci când vrem să desluşim totul
ce ne poate spune o hartă linguistica sau soarta unor cuvinte ca
fica, picula, castanea, tot felul de accidente pot face ca lucrurile
să se prezinte altfel de cum s'ar părea, dacă generalizăm anumite
principii, anumite metode şi anumite procedee. De aceea avertismente
şi rezerve ca cele făcute de Th. Capidan sunt deosebit de
utile şi nu ne pot fi reamintite destul de adesea.
G. Giuglea în ,.Coïncidences, concordances entre le roumain
et d'autres langues romanes" (p. 157—182) şi în „Elements préromans
en rhetoroman et en roumain" (p. 215—216) starne să
arunce dâre de lumină dintr'un colţ al României într'altul, adunând
şi interpretând fapte linguistice delà noi şi de aiurea, care
se impun prin asemănarea sau acordul înfăţişării lor, în ^xpresii
care denumesc cu aceleaşi cuvinte sau cuvinte asemănătoare aceleaşi
lucruri. Elemente nebăgate în seamă de alţii intră astfel în
orbita vederilor noastre şi se supun atenţiunii noastre. G. Giuglea
atacă şi de astă dată, după cum a făcut-o de repeţite ori, probleme
etimologice dintre cele mai dificile. In faţa noastră apar soluţii
etimologice (răpciune pus în legătură cu pittare şi putatio (Meyer-Lübke,
REW. 6869 şi 6869a) ; mârlan cu mas, maris; cârlan
cu carnalis (ib. 1701a); miată cu metus (cf. span. miedo); troian
cu *troju (ib. 8934); jip apropiat de eng. gop, breg. gi'tp, tess.
gip) etc., când convingătoare, când ademenitoare, totdeauna
vrednice de luat în serioasă considerare. Paşii lui G. Giuglea calcă
vremuri şi spaţii uriaşe. E foarte firesc ca de-a-curmezişul căilor
acestora să se aşeze şi câte o necunoscută, mai ales când nimeresc