DACO-SLAVA

RECENSII 513
de Est şi de cei din dreapta Dunării. Unele din împrumuturile
slave mai vechi, pe care G. Reichenkron le consideră ucrainene
sau bulgare, n'ar putea prin urmare să fie totuşi dacoslave, se înţelege
dacă marea lor vechime nu poate fi tăgăduită? In ce priveşte
d. ex. vârsta lui coriu, cred că nu poate fi chiar aşa de mare
precum i se pare mai probabil, dar numai mai probabil lui G.
Reichenkron. Şi aci se potriveşte o revenire — mutatis mutandis
— ca acea din adausul final al studiului lui G. Reichenkron
privitoare la ucrain. nepit < rom. nepot.
In ce priveşte însă mai ales liniile generale ale concepţiei lui
G. Reichenkron, sunt de acord cu el. In legătură cu expunerile
noastre din aceste pagini, subliniez îndeosebi ce spune despre caracterul
regional al influenţelor slave în afară de cea dacoslavă şi
faptul că admite o admigraţiune română din dreapta în stânga
Dunării şi o deplasare a Albanezilor în spre Sud din ţinuturi mai
delà Nord.
Interesante sunt în legătură cu cele discutate până aci observările
lui Th. Capi dan despre valoarea unor argumente ca păstrarea
lui fica şi castanea numai la Aromâni şi Meglenoromâni
şi a lui picula numai la Dacoromâni, privitoare la problema continuităţii
(p. 277) sau despre indicaţiile hărţilor ALR în ce priveşte
răspândirea cuvintelor şi a formelor înregistrate.
Desigur, Th. Capidan are toată dreptatea: cu toată dispariţia
lui fica d. ex. e foarte cu putinţă şi chiar foarte probabil ca Dacoromânii
să fi cunoscut întotdeauna smochina. In raţionamentele
noastre privitoare la concluziunile de ordin istoric în legătură cu
asemenea cuvinte însă, nu acesta este faptul esenţial, anume nu
continuitatea sau discontinuitatea în prezenţa noţiunii corespunzătoare
lor. Articolele de import se numesc de obiceiu, nu chiar
totdeauna, cu numele obişnuit la ceia delà sau prin care le primim
(cf. d. ex. numele cartofului: cartof, brand abur că, barabulă,
crdcpăne, gntmpiri, picioacă, piroaşte, etc. etc., v. DA, sau cele
25 de numiri ale chibritului înşirate de Al. Viciu în ,,Glosar de
cuvinte dialectale", p. 103—104, resp. 161—162). Lui fica şi castanea
nu le-au putut lua locul alte cuvinte în uzul Aromânilor şi
Meglenoromânilor, pentrucă la ei smochinele şi castanele n'au
fost articole de import, şi la fel cele două cuvinte de origine la-