DACO-SLAVA

RECENSII 511
mai puternic influenţaţi de graiul dacoslav (v. E. Petrovici şi elevul
său I. Pătruţ d. ex. despre palatalizarea dentalelor în acest
număr al Dacoromaniei), Dacoromânii dela frontiera dela Vest
au putut păstra, oarecum ca arie izolată, în multe privinţi mai
bine elementul latin.
Că în toponimia Bulgariei şi Sârbiei n'am lăsat urme mai
numeroase, dovedeşte că acolo n'au mai rămas mase suficiente
de Români, spre a putea constitui vetre de imigrări mai târzii,
ulterioare sec. X, în Nordul Dunării, imigrări care ar explica
după anumite teorii prezenţa noastră în bazinul dunărean şi în
ţinutul Carpaţilor. Prioritatea noastră aci faţă de toate celelalte
frânturi de naţii conlocuitoare este evidentă, iar prioritatea aceasta
pusă în legătură cu influenţa dacoslavă asupra Dacoromânilor,
îndeosebi cu efectele ei asupra Dacoromânilor dela Apus şi
cu păstrarea mai largă a vechiului element latin în acele regiuni,
face şi continuitatea noastră în Dacia mai neîndoielnică, pe lângă
toate celelalte argumente care au fost invocate susţinând-o, mai
ales în timpul din urmă.
Ceea ce am spus aici despre deplasările Străromânilor răsăriteni
şi apuseni, se găseşte cuprins în formă de ipoteză şi în studiul
meu „Din istoria raporturilor noastre interdialectale" (DR
IV, 64—66), studiu scris în 1925. Am crezut atunci şi cred şi
într'o mutare spre Sud a Albanezilor dela Nord, dincolo de hotarul
lor de până atunci dela miazăzi, admisă şi de Th. Capidan
(„Aromânii", p. 172—173).
Dar la locul acesta şi în legătură cu întreaga noastră concepţie
despre problemele discutate aci, se cuvine să amintim, cu
neprecupeţită recunoştinţă pentru valoarea lui, şi de studiul lui G.
Reichenkron „Der rumänische Sprachatlas und seine Bedeutung
für die Slavistik" din Zeitschr. f. slav. Phil., Bd XVII (1940),
p. 144—168. S. Puşcariu a delimitat mai întâi ariile unor sinonime
ca nea, zăpadă şi omăt ş. a. m. d., arătând concluziile pe
care le impun pentru statornicia noastră în Dacia, ca şi pentru
raporturile noastre cu Slavii vecini şi îndeosebi şi cu Slavii care
au trăit altădată printre noi. Când anumite aspecte ale împrumuturilor
noastre slave nu se pot explica din graiurile slave cunoscute
şi nici altfel — acesta e şi cazul lui zăpadă"'— e mai probabil