DACO-SLAVA

504 AL. PROCOPOVICI
„Filiaţiunea reconstruită de Rosetti, in care se cuprinde totuşi
mult adevăr, trebue refăcută în modul următor. Din traducerea
unui catehism slav (x) cu modificări husite, nu luterane,
a ieşit arhetipul (x*) al catehismelor noastre luterane. Acest arhetip
anterior secolului al XVI-lea, iar nu de după 1529, sau o
copie de pe el, a fost prelucrat, cu oarecari schimbări în predoslovie
şi altele făcute în corpul cărţii după Micul Catehism luteran,
în ediţia tipărită la Braşov în 1559 şi poate încă în ediţia
sibiană din 1544. De pe una din aceste două ediţii îşi face copia
popa Grigore din Măhaci la 1607. Cu modificările de care a fost
vorba mai sus, arhetipul a fost cuprins, poate printr'o copie intermediară,
şi în manuscrisul Marţian din jumătatea întâia a secolului
al XVII-lea".
Argumentele mele n'au fost combătute. Altele au fost invocate
şi astfel se întemeiau alte păreri. Le-am examinat şi le-am
văzut în lumina aparenţelor lor amăgitoare. Nu am prin urmare
niciun motiv să-mi schimb în esenţa lor încheierile mele de altă
dată. Din potrivă, doar vreo câteva precizări nouă li se adaugă
şi le întăresc.
Catehismul din 1559 şi cel Marţian au un arhetip comun, alcătuit
după modelul „întrebărilor" boeme şi cu vădite izvoare
vechi ortodoxe slavone ) îndeosebi în ce priveşte Crezul, Tatălnostru
şi decalogul. Părţile acestea ar putea fi luate eventual
dintr'una din vechile scrieri catehetice ortodoxe. Arhetipul nostru
a fost rotacizant, având poate şi vreo două ungurisme, ca şi
Codicele Voroneţean. El face parte aşadar, împreună cu «?iginalul
acestui codice, din grupul traducerilor care nu pot fi decât din
sec. XV. Titlul de „întrebare creştinească" al catehismului este
mărturia neîndoielnică a unei influenţe venite din Boemia. Toate
textele acestea, între care şi psaltirea şi evanghelia, au fost copiate
şi prelucrate de repeţite ori în cursul vremurilor următoare.
Unele dintre copiile acestea, mai ales ale psaltirii, au fost făcute
desigur de candidaţi de preoţie sau clerici începători, care se pregăteau
pentru cariera lor.
în secolul XV expansiunea noastră de-a-lungul versantului
nordic al Carpaţilor, până în Moravia, trebue să fi fost încă vie,
ca şi expansiunea noastră de-a-lungul ţărmului dalmatin şi prin