DACO-SLAVA

-500 AL. PROCOPOVICI
a edita". Oricum topica frazei, in care decide e despărţit de afară
prin alte 4 cuvinte, ar putea să ne facă să presupunem mai de
grabă o influenţă germană, pentrucă despărţirea afixului (ki-)
de tulpina verbală f-ad-ni) este în afară de tehnica aglutinantă
a limbii maghiare.
Hasnă nu este un ungurism al catehismului din 1559, ci un
cuvânt de origine ungurească cunoscut în întreg cuprinsul pământului
românesc (cf. DA).
Cât despre „pre în loc de la, corespunzând postpoziţiei ungureşti
-ra" în construcţii ca ce ne învaţă pre credinţa dreaptă?,
aci pre ar putea să-1 traducă şi pe slav. kü „spre", în limba veche
substituindu-se mai adesea pre lui spre (cf. rândul aceştii cărări
mici povăţuite pre fapte bune CCR., ap. TD'RG. sau eu n'am venit
pre bătaie, ce pre pace NECULCE, ib.). Mult mai probabil ni
se pare însă că pre are aici funcţiune instrumentală, deci înţelesul
de „prin", cu care îl întâlnim foarte adesea şi în vremuri mai
vechi, şi în zilele noastre: I-a trimis [Dumnezeu lui Ahav] cuvânt
pre proorocul Ilie cum va să-i ridice împărăţia ANTIM, ap.
TDRG; Poruncitu-mi-a mândra Pe un puiu de răndunea IAR-
NIK-BÂRSEANU, ib.
Nu înţeleg dece „creştinu eşti?" în loc de „eşti creştinii?" n'ar
fi o frază cu topică românească foarte obişnuită, aşa cum a fost
totdeauna şi a rămas până astăzi. Să ne pentru ele ispăşim prezintă
o topică de acelaşi fel ca şi prin cine-şi dead e Dumnezeu
zeace-cuvintele afară.
„Expresia cuminecătură delà preastol" nu e „tradusă exact
după ungurescul oltári szentség". Ung. szentség nu înseamnă „cuminecătură"
(ung. áldozás s. (szent )vacsora), ci „taină bisericească,
sacrament".
Am rămas cu datul de har „reproducând exact pe ungurescul
hálaadás", dar — adăugăm noi — şi pe germ. Dank gebung. Dece
nu şi-ar putea avea însă originea şi într'o carte slavonă, ca un decalc
după grec. */«ptv SoOvat şi dece nu l-ar fi putut forma traducătorul
şi în mod spontan, a da har .,a mulţumi, a proslăvi"
fiind o expresie cunoscută şi frecventă (cf. Toţi creştinii deaderă
har lui Dumnezeu MAG. IST. IV 284, ap. DA, s. v. har 7°).
Din cele 2—3 eventuale ungurisme pe care le mai adaugă N.