DACO-SLAVA

RECENSII 48fr
lizat în toate cazurile, iar celelalte consonante apar când nealterate,
când palatalizate, dar în acelaşi cuvânt întotdeauna la fel
(ib. 121—124).
Al. Rosetti citează după Th. Capidan „Aromânii" 292 u. şi
294 u. şi vreo câteva forme aromâne cu labiala nepalatalizată :
vin, vizur, pică pe lângă yin, yedzăre, k'ică şi cuvântul merdu.
Dintre formele acestea niciuna nu dovedeşte că în aromână ar
exista cazuri excepţionale de absenţă a palatalizării labialelor.
Arom. pică ar putea să-1 aibă pe p ca element onomatopeic, precum.
arăta Capidan în altă parte, dar este mai probabil un meglenoromânism
(megl. pic), întrucât nu e atestat decât pentru comuna Livădz
din Meglen, comună care se găseşte în marginea ţinutului
meglenoromân şi în nemijlocit contact cu el. Forma vin nu este
aromânească, ci doar Grecii din satul epirot Shoreţana o întrebuinţează
în graiul lor secret, alcătuit numai din cuvinte aromâneşti,
afirmă Th. Capidan. Că Grecii shoreţeni ar fi împrumutat-o
dela Aromâni încă într'o vreme când aceştia spuneau vin,
e ce mi se pare mai puţin probabil. Ar trebui să se facă cel mult
dovada că ei se folosesc şi de alte expresii aromâneşti cel puţin
tot atât de arhaice. Mai probabil avem de a face în cazul acesta
cu influenţa it. vino (cf. şi alb. vcn-a „vin" şi grec. ßivvnj „braga,
malţ"). Forma vizur din Ohrida prezintă faţă de yedzăre (atestat
numai în ţe ycdzăre-n'i ii ii din Perivoli, Th. Capidan, op. cit.
p. 302) şi alte neregularităţi, în afară de v pentru y: i în loc de
ie, z în loc de dz. Până a putea face afirmaţii categorice în baza
ei, rămâne să se vadă mai întâi ce influenţă i-a dat toată înfăţişarea
ei neaşteptată, la caz că este într'adevăr numai o variantă a
lui yedzăre. Arom. mer du „excremente" (după Mihăileanu), întrebuinţat
altă dată adesea în înjurătura merde în Bitolia, nu derivă
din merda. Nu se potriveşte cu cuvântul latin nici după gen,
potriveşte numai faptul că nu cunoaştem niciun alt caz de palatalizare a
unui b meglenoromân şi încă într'un cuvânt de origine slavă! — Ţârnereca
are palatalizarea aromână, nu meglenoromână. In comuna aceasta găsim
plurale ca guluchi (încolo megl. plur. şi sing.