DACO-SLAVA

472 AL. PROCOPOVICI
berg pareri pe care le-a susţinut in şedinţele Muzeului nostru,
desprinde din acele ţinuturi mărginaşe delà apus şi miază-noapte
imaginea jucăuşă a celui de al patrulea subdialect dacoromân, îi
dă contur clar, determinându-î particularităţile, delimitându-1 geograficeşte
şi numindu-1 „subdialect crişan">
Dintr'o repede ochire reţine şi înşiră fenomenele următoare
caracteristice pentru acest subdialect: nari p. „nas", abtia p. „naninani",
corindători p. „colindători", cătătoare p. „oglindă", prunc
p. „copil", mă caut în cătătoare p. „mă privesc în oglindă", a piti
ga p. „a ciupi, a pişcă", brâncă p. „mână", horeşte p. „cântă"
(numai preotul „cântă"), tonerete p. „tinereţe", ferne p. „geme",
o coaste p. „o coastă", şi p. „să" (şi facă „să facă"), perit s. uscat
s. sec s. amari t p. „slab" (fr. „maigre"), sc lab p. „slab" (fr.
,,faible" I, subţîr s. subţirii p. „subţire", iriină s. irmă p. „inimă",
geriuiche p. „genunche", farina p. „făină", frat'e s. frak'e p. „frate".
Apoi prin părţile acelea se mai spune arină p. „nisip", iuă p.
„unde", vă p. „du-te", Zo te custe p. „Dumnezeu să te trăiască",
şi se întrebuinţează încă foarte mult infinitivul cu forma veche
în -re: aìri apucat a punere p. „am apucat să pun".
Subdialectul crişan se întinde „dela Mureş până la hotarul
Maramureşului, peste judeţele Arad, Bihor, Sălaj şi părţi din Hunedoara,
Turda, Cluj şi Someş", iar hotarele lui sunt cam următoarele:
„la Sud Mureşul; la Est o linie care pleacă dela Mureş
în apropierea Devei şi trece pe lângă Abrud, Cluj, Dej şi Baia-
Mare; la Nord o linie care trece pe lângă Baia-Mare până la Tisa
şi până la Haîmei ; iar la Vest graniţa etnografică a teritoriului
românesc".
Numirea de „subdialect crişan" e pe cât se poate de potrivită
şi fericit aleasă, nu numai „fiindcă ţinutul Crişurilor este cea
mai mare dintre regiunile care aparţin acestei arii dialectale".
Oricât s'ar întretăia izoglosele fenomenelor amintite, ele ocolesc
totuşi Crişana. In Crişana se concentrează deci caracteristicele
acestui subdialect, Crişana este ţinutul lui mai reprezentativ.
Subdialectul crişan este „cel mai mic ca întindere" şi cel
„mai puţin unitar" între subdialectele dacoromâne.
Trecem dela articolul „Graiul românesc de pe Crişuri şi So-