DACO-SLAVA

RECENZII 467
masurile de pază luate de ele. (cf. I. D. Moga, loc. cit. 288—290).
Coborîşul din vetrele Carpaţilor spre răsărit şi miazăzi trebue să
se fi petrecut pretutindeni şi în toate timpurile în împrejurări şi
din motive asemănătoare.
După E. Petrovici „cele patru" (v. mai jos) „subdialecte" dacoromâne
s'au răspândit în patru direcţii din câte o vatră străveche
românească, situată în munţii care înconjură podişul Transilvaniei,
unde la adăpostul năvălirilor, departe de căile de comunicaţie,
s'au păstrat mai bine limba românească şi fiinţa etnică a
poporului român. Cele două vaste arii dialectale din Est şi din
Sud s'au constituit prin coborîrea din două vetre delà munte a
surplusului de populaţie românească în şesurile Moldovei şi Munteniei
care aveau o populaţie rară românească" (LXXII 555).
Astfel îşi rezumă una clin părerile din „Transilvania, vatră linguistica
a românismului nord-dunărean", articol în care crede
că Moldova şi Muntenia sunt teritorii cu graiuri unitare, pentrucă
au fost „relativ recent colonizate", iar „fărâmiţarea dialectală
a Transilvaniei dovedeşte deci, că aici n'a avut loc o colonizare
mai nouă, ci că populaţia e aşezată din timpuri străve.hi
în aceleaşi locuri, astfel încât limba a avut timp să se diferenţieze
după unităţi geografice, determinate de sol. în nenumărate
celule dialectale".
Făcând afirmaţiile acestea, E. Petrovici se referă la cele
spuse de K. Jaberg cu privire la graiul unitar al Germaniei de
Est, in care limba germană şi-a întins hotarele prin colonizare
(,,Aspects géographiques du langage" 31), şi la cele spuse de S.
Puşcariu (op. cit, 211t) 1
) despre deosebirea dintre Moldova şi
Muntenia pe de o parte şi Ardeal pe de altă parte (cf. şi DR IX
445—446).
Mi se pare că comparaţia cu Germania de Est nu este prea
potrivită. Alta e situaţia într'un teritoriu cucerit, colonizat şi desnaţionalizat,
şi alta într'un teritoriu reocupat, în care la o mai
veche populaţie, oricât de rară, se adavtgă mereu elemente nouă de
aceeaşi limbă. „Dacă Dobrogea are o limbă atât de pestriţă", spune
S. Puşcariu (op. cit. 209). ..cauza este că ea a fost c o 1 o n i z a t ă
*•) O greşală de tipar a făcut că în locui pag. 211 să fie indicată pag. 31..