DACO-SLAVA

466 AL. PROCOPOVICI
a-şi stiliza vieaţa în forme superioare de organizare socială şi
de a duce un traiu mai tihnit, Românii ardeleni au trebuit să-şi
întindă vetrele, trecând munţii, unde se puteau simţi mai la adăpost
şi mai la largul lor. Aceasta a fost o necesitate inexorabilă
pentru ei, o chestiune de existenţă şi pentru aceia pe care ii lăsau
acasă. Principatele au fost doară un scut puternic al Transilvaniei
în tot cursul istoriei noastre împânzite de înverşunate lupte
naţionale.
Nici de o „colonizare", în înţelesul iniţial al cuvântului, de
o colonizare a Munteniei şi Moldovei prin Ardeleni nu poate fi
vorba. x\rdelenii venind în Muntenia şi în Moldova, au rămas
în ţara lor, în ţara migraţiunilor şi transhumantelor lor păstoreşti,
pe care din strămoşi o ştiau şi o simţeau întreagă a lor,
oricâţi uzurpatori s'ar fi strecurat prin ea. Au descins cu mutările
lor (cf. S. Puşcariu, op. cit. 360) unde dintr'însele au putut
să se înalţe cetăţi voievodale, biserici, strălucitoare în podoaba lor
de frumuseţe, şi lăcaşuri de cultură, deopotrivă de necesare şi lor
şi fraţilor pe care i-au lăsat de partea cealaltă a Carpaţilor. Toată
evoluţia aceasta, care seamănă mai de grabă cu o continuă regrupare
a neamului, este unul din aspectele subt care se manifestă
unitatea organică a întreg pământului românesc şi conştiinţa unităţii
noastre naţionale.
Dorul de libertate şi instinctul care împingea în spre o deplină
desfăşurare a forţelor creatoare, i-au făcut pe Românii ardeleni
să treacă munţii. Aşa se prezintă lucrurile de fapt, ori de
câte ori nu ne lipsesc izvoare istorice de informaţie. Bogdan
doară n'a „colonizat" Moldova, unde şi-a întemeiat domnia rezimându-se
şi pe populaţia românească mai veche pe care a găsit-o
acolo, ci a descălecat cu ai săi în părţile moldovene, nu pentrucă
Maramureşul nu-i mai încăpea de mulţi ce au fost, ci luptând împotriva
apăsării regilor ungari. Persecuţiile religioase şi alte prigoni
ri de tot felul din chiar timpul Fanarioţilor, deci din veacul
XYni, care este şi veacul răscoalei lui H oria din 1784, au prilejuit
emigrări întinse din Ardeal, mii şi mii de familii româneşti
trecând în Ţara Românească, dar şi în Moldova şi Bucovina
şi lăsând autorităţile foarte îngrijorate de această împuţinare
a populaţiei, a cărei revărsare peste munţi n'a putut fi oprită de