DACO-SLAVA

ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÍN LIMBA ROMÂNĂ 455
Semnificaţia elementelor v. grec. din dacoromână,
care nu se găsesc în aromână.
Existenţa grecismelor în decoromână nu este o curată întâmplare,
ci trebuie să aibă o explicaţie. Alegem, pentru răspuns
la întrebare, grupul social al termenilor privitori la preocupările
populare pentru magie şi farmece. Este izbitoare păstrarea în dacoromână
a trei termeni v. grec. din acest domeniu: amăgi, boscoană,
farmec (şi poate înşela/).
îndărătul acestor trei termeni, ca supt trei titluri de istorie,
stă o misterioasă şi complicată parte din vieaţa socială şi psihică
a poporului, nostru.
întâi să privim lucrurile cum se arată ele astăzi. In fiecare
sat românesc se află femei sau bărbaţi, de obiceiu mai bătrâni,
care sunt meşterii, măiestrii medicinii populare. Dar medicina populară
înseamnă o complicată reţea de credinţe, superstiţii, obiceiuri
legate şi de obiectul concret — leacuri, buruieni, otrăvuri
folosite, fie pentru partea sufletească a dragostei, fie pentru vindecarea
boalelor, sau pentru a face cuiva un rău, a trimite boale
în vitele altora ca şi pentru a desface, a înlătura răul, boala.
Leacul buruienilor (grec. pharmacon) are el putere de multe
ori, fiindcă babele cunosc „buruienile de leac", dar mai puternică
se crede magia descântecului. Aceasta este leac sufletesc. Misterul
descântecului intră, se închiagă în cuvânt, care capătă astfel
valoare dublă, cum s'a întâmplat cu pharmacon, în care, azi, abia
mai licăreşte concretul care însoţeşte „făcătura" şi este vizibil
numai în „lucrul" întrebuinţat ca mijloc de vrajă: cap de mort,
falcă de lup, ţărână delà mormânt iş a. m. d. (V. orice culegere de
farmece şi descântece). Farmecul este un complex de lucru-ideecredinţă.
Ceilalţi doi termeni sunt cu un grad mai abstracţi. A amăgi
este efectul magiei, al mijloacelor întrebuinţate în această
practică, încă din vremea veche, greacă, deoarece áfiayéw însemna
aproape acelaş lucru ca şi rom. amăgi.
Pe urmă s'a deschis mintea unora şi au constatat că de multe
!) v. DR. 111. p. 1019: gr. ^sUó; etc.