DACO-SLAVA

ELEMENTE VECHI GRECEŞTI N LIMBA ROMÂNA 435-
formele boalelor de piele, la care duce problema semantică vărsat-malcez
etc.
Cum mi-a explicat colegul dr. Iuliu Haţieganu, toate boalele
cu erupţiuni („exantemă") pot fi numite vărsat de cătră popor.
Constatarea sa se referă mai ales la Transilvania.
Din această observaţie a ieşit, cum am văzut, şi explicarea
lui zápor. Confruntând însă şi alţi termeni analogi descoperim
următoarele coincidenţe :
1. In materialul nostru lexical pe care îl cunosc aflător şi în
dicţionare şi acum în ALR (partea I) scoatem întâi pe rapor (rapur),
care se întâlneşte şi amestecat, pe aceleaşi arii cu zápor. De
aceea rapor reiese limpede ca o contaminare dintre mai răspânditul
rapăn, cu etimologie necunoscută, dar asemănător cu v. gr.
Despre acesta şi alţi termeni înrudiţi, din domeniul boalelor
de piele, voiu vorbi cu alt prilej, când voiu utiliza mai amănunţit
datele din Atlasul Linguistic Român.
Rom. NIŢEL, NIŢICĂ: gr ôvû/tov „Kralle, Nagel".
Ideea de „puţin" se exprimă în româneşte prin niţel, puţin,
(o) ţâră, un pic, picătură (onomatopeice), o leacă. Toate prezintă
greutăţi în încercările de a le explica. Aici mă voiu ocupa de familia
niţel, niţică, niţei, niţele, niţeluş.
Toate etimologiile "de până acum ale acestor adjective sunt
fără temeiu 1
'). Noi am găsit o concordanţă cu grec. òvù/tov „Unghie",
întrebuinţat în expresii analoge cu rom. „cât negru supt
unghie" (=puţin), sau, arătând prin gesturi, „cât pişti cu vârful
a două unghii", cât apuci cu unghia. Imaginea aceasta şi-a găsit
expresia în cuvântul grec de mai sus, trăitor în dialectele bov.
anici, niçi, otr. anici „unghia" şi în derivatele bov. nixudda „un-
*) A lui O. Densusianu, Romania 33, 7i), din alb. mtSikz nu poate explica
trecerea lui ts (c) în -/-, nici pe masculinul rom. niţel. Din niceo, -niculo
(Puşcariu, Etym. Wörterb. s. v.), nu văd absolut nici o cale de a ajunge
la niţel. Nici ceeace am crezut eu (Din un-etto, în legătură cu ital. etto}
nu se poate susţinea. Propunerii acesteia nu i-am găsit nici un sprijin serios
şi de aceea am părăsit-o ca pe o smplă încercare.