DACO-SLAVA

ELEMENTE VECHI GRECEŞTI lN LIMBA ROMÂNĂ 425
1531/28. Pân'eram la maica fată, eram luger după masă. IARNIC-BÂR-
SEANU, Doine, 177. De cele două părţi ale părăului era un şir de sălcii rătezate,
aşa încât din trunchiul vechiu, îngroşat, ieşau pădurici de lugeri deşi
CARP AŢII, 1943, nr. 3, p. 73 (atestare din centrul Transilvaniei).
3. Bot. Lugeru-broaştei (la Răşinari) =măcriş-mărunt (Rumex-acetosella)
PĂCALĂ, op. cit. 19.
Contaminarea se evidenţiază şi din variante în care a intrat
şi suf. -an: hiú jer s. m. TDRG; alúger s. m. HASDEU, Et.
Magn., 1531; lujan s. a. (eu plur. lujane). Lujane de cânepă ION
CR., II, 273; lugeán s. m. (eu plur. lugeni)=stru')em (de păpuşoiu)
Chest. CASA 148/318. Diminutiv: lugerel s. m. DICŢ.
Avem aici un exemplu demn de normele lui Gilliéron.
v. gr, |iaXaxi!>: Daco-rom. MÄLCEZ subst, arom. MĂLŢIDZA vb.,
MĂLŢEAZĂ sb.:
Cum a băgat de seamă şi Th. Capidan în Langue et Litt.
I, 2 p. 387—8, prezenţa lui ţ(e) în aromână, faţă de c(e) dacoromân,
pune cuvântul în rândul celor de origine preslavă din limba
noastră. El crede că poate fi latin, dar adaog eu că şi din v.
gr., prin intermediul latinei vulgare, velara c(k) J
re, i, tot la acelaşi
rezultat ar fi ajuns.
De asemenea, păstrarea lui mălcez „rougeole", care e un
postverbal din *mălceza vb. (=arom. mălţidza vb.), în Bihor şi
Satu-Mare (Transilvania nordică) 1
), şi în Macedonia, deci în
două arii extreme, laterale, dovedeşte neîndoelnic vechimea termenilor
ce denumesc boala zisă şi vărsat, bubat. Forma bihoreana,
ca sinonim al lui mârced e amintită în CDDE şi acum în urmă
in ALR harta 160, ca substantiv (v. mai departe şi mâlcigai).
Caracterul de postverbal al dacorom. mălcez îl vedem întocmai
la botez din v. gr. lat. vulg. baptizare rom. boteza. Astfel,
delà început avem elementele cerute de normele fonologice şi morfologice
româneşti pentru a lămuri şi istoria formală a cuvântului.
Semantic, situaţia lui trebue s'o cercetăm în concret, după
simptomele boalei respective. Lingvistul, cum accentuăm mereu,
este obligat de cerinţele complexe ale ştiinţei graiului, să recurgă.
1
) V. ALRM I, vol. I, harta 160.
13