DACO-SLAVA

410 GH. GIUGLEA
„instrument, outil"; sp^aar^ptov „atelier, fabrique, lieu où l'on
travaille; atelier, boutique" etc.
Suntem astfel pe calea luminii tot mai limpede, iar situaţia
familiei grec. din Italia meridională completează amănuntele tehnice-semantice.
Rohlfs Graz. p. 77—78, a strâns datele, din care
reţinem: apyaÀsfcv „Werkzeuge", bov., otr. argalio „Webstuhl"!
Aici d-sa adaugă preţioasa informaţie „Der Webstuhl war in alten
Zeiten im Hause das Werkzeug" y.xv'è^oyj^ (comp, francez, métier
„Handwerk" „Webstuhl"). Urmează èp^aata „lucru, munca",
apoi „câmp cultivabil" şi, ce ne atinge- pe noi, ÂPYATRJŢ „die
Winde", la Vitruvius atestat în forma er gat a, trăieşte în Italia
de sud ca nume de felurite unelte: bar. argate, ârdya ; basii.
ár d y a, tarent, ár d y a „Webstuhl, neapol. àrda „argano", argat
eli a „arcolaio" şi în Span, argadillo „Garnwinde".
Formele din regiunea Bari şi Tarent arată metateza *értagon
pentru er gat on. Ei bine această variantă poate explica pe
rom. „argea", din baza *ertagella (din ergatella) care se vede lămurit
în neapol. argatella. Din ert(a)gella se ajunge la *art(a)geà
(ca muticei din munticel < monticcluls; fuscell < fusticellus etc.).
Am putea porni şi delà un diminutiv *ergella din plur. Spya înţeles
ca singular, dar din principiu este mai bine să nu recurgem
la reconstrucţii, fie şi mai uşoare de explicat, dacă nu se pot sprijini
pe alte realităţi lingvistice atestate, cum sunt neapol. arda
argatella şi span. argadillo.
Ca înţeles, vede oricine, cum ideea de „lucru-instrument-răz-
boiu-rişchitor" etc. stăpâneşte şi conduce vieaţa semantică a aces­
tei familii de cuvinte.
Prin urmare argea rezultă din dim. *ergatella-*ertagelld L
)
cu metateza atestată, provocată probabil prin influenţa lat. tela
(rom. teară „pânză, războiu"), din care it. telaio, span. telar etc.
„Webstuhl" REW 3
, 8620.
Din punct de vedere al culturii şi civilizaţiei trecerea de nume
de instrumente din limba v. grec. în Italia meridională şi mai
sus, se înţelege delà sine, fiindcă e vorba de influenţa unui popor
!) e- iniţial trece în română la a-, ca aeramene aramă, erici(ius)^>ariciu
etc.