DACO-SLAVA

ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÎN LIMBA ROMÂNA
Rom. ARGE A: v. gr. Ip-fa, *er getta etc.
Un mult discutat cuvânt. Redăm după DA. situaţia lui în
daco-română: „sorte de hutte ou baraque où les paysannes tissent
pendant l'été; métier (à tisser 1
) ; planchette du métier à tisser,
servant de siège au tisseur, voûte, cintre, coupole; entrée de cave;
charpente (en bois) ; ferme, comble".
Din exemplele date în DA se vede întâiu că termenul este
general dacoromân, atestat şi în Transilvania (Someş), la Viciu
şi la Pop Reteganul, cu înţelesul de „construcţia, scheletul compus
din stâlpi şi cunună" (scheletul coperişului casei). Acelaş înţeles
se cuprinde în atestările din Moldova.
In Muntenia are rol de termen tehnic şi concret, „războiul de
ţesut". Apoi vine prin extensiune (nu invers cum se spune în
DA) „odaie, bordeiaş în pământ, unde se ţine războiul vara şi
se ţese la umbră". Informaţia din Hajdeu, Magnum Etim., 1573,
adaugă ceva foarte preţios şi adevărat: „umbra şi umiditatea ce
domneau în argea dădeau firelor de tort o duritate (elasticitate?)
care permitea ca pânza să se ţeasă bine şi des, fără a se rupe
vreun fir, cum s'ar fi întâmplat afară, în aer uscat", spune cineva
din Ialomiţa.
Prin urmare, înţelesul din părţile de şes şi mai călduroase
ale ţării păstrează dovada care explică nevoia de a se aşeza războiul
la umbră în bordeiaş. La munte în răcoarea caselor şi a
atmosferii mai puţin seci, se putea ţese fără ca să se recurgă la
bordeiu. Răsfirându-se Românii delà munte spre şes s'au văzut
silite femeile să-şi facă adăpostul răcoros de care vorbeşte relatarea
de mai sus.
De aceea în alte părţi dinspre nord, se păstrează semantismul
vechiu de „construcţie de lemn, instrument (e) de lemn", pentru
diferite folosinţe.
Aceasta este istoria lucrului şi cuvântului. Ele intră în familia
semantică a unor termeni ce pornesc delà ideea de lucruiucrare-instrument
şi ne duce la v. gr. epyov „ouvrage, travail,
chose, besoin", iar gpya „oeuvres, travaux, travail du laboureur",
epyáxrj; „ouvrier, artisan" şi „cabestan", „machine"!; èpyaXstov
12
409