DACO-SLAVA

•406 GH. GIUGLEA
Delà noi a trecut la Ruteni: afyny, jafina, afeny, afena şi la
Unguri (afona) DA. s. v.
Marea arie geografică a lui arată că e un cuvânt vechiu, preslav.
Cum se vede şi din numirile fr. „aireile noir", „myrtille",
germ. „Heidelbeere", „Bickbeere" (Panţu, Plantele cunoscute
de pop. rom. p. 2), semantismul cuvântului poate fi legat de ideea
de „boabă" (comp. „boabe de struguri" etc.) şi a putut porni delà
un prototip care avea astfel de înţeles generic sau, prin extensiune,
delà numele unui fruct asemănător.
Mai aproape ca fonetică de afin(ă) este lat. acinus-acina
kleinere Beere", sau „Traubenbeere", păstrat în limbile romanice
: it. acino „Weinbeere", prov. aze, ane „Heidelbeere", „Brombeere"
etc., corsie, graginu (—acinus-\-granum). Lat. myrtella
(myrtus) după boabele arbustului a ajuns să însemne şi în it.
mortella „Heidelbeere", în catal. murtrera (din murta) „Heidelbeere"
REW 5801, 5802.
Ei bine, tot aşa a trecut numele arbustului, cu fruct asemănător
(boabă neagră,), dafin, la cel de afin, afină.
Legătura aceasta semantică este înlesnită şi de rezultatele
grec. Sac^vî] „Lorbeer" ce le găsim în Italia sudică, otr. dafni
etc. bov S afri, regg. nafri, avru, afra, afru, dafina, a fina,
àafina, etc. Unele variante vin direct din Sáyvrj, altele din masc.
Sáqjvtov, Rohlfs Graz. 506; Scavi, p. 13. Dizion. Calabr.-It., II,
p. 72: afina „alloro" şi celelalte variante I, p. 67, V, p. 209.
Rom. Laur < lat. laurus (it. alloro etc.) nu mai înseamnă
planta nobilă cântată de poeţi, ci o buruiană veninoasă (datura
stramonium"), zisă şi ciumăfaie } ciumăhaie, etc., al cărei fruct
(capsulă) are seminţe negre (Panţu, o. c. p. 66). Prin urmare
numai forma şi culoarea seminţelor mai păstrează amintirea numelui
latin şi a plantei respective. Şi laurus a suferit amestec cu
alt termen latin, baca „boabă" (cum s'a întâmplat şi cu Saţjvrj),
cum vedem în it. orbacca, bergam riibaga etc. REW Z
4943 şi
s. v. baca „Beere", 859. Din baca avem abruzz. vake, march,
galiz. bago „Traubenbeere" şi v. fr. bai „Lorbeer"
vago,
1
*)
- 1
) V. şi la Watburg FEW s. v. acìnus multe variante de forme cu înţelesuri
cosemantice.