DACO-SLAVA

DESPICAREA 395
mai de mult haşa •< turc. hasa. în loc de j avem rj în dialectalul
(Mold.) arjun pentru ajun (DA) 1
).
Despicarea unui s în ns, ca în exemplele cu ss citate în
altă parte, o avem în două cuvinte de origine slavă în vânslă
şi văVLsli (atestate în Codicele Voroneţean) alături de vâslă (vâsli),
din slav veslo, şi în cinste din paleoslavul cïstï 2
).
Şi un / sau r poate fi despicat în rl. Alături de dălog avem
dătlog; mocirlă e acelaşi cuvânt cu ung. mocsila şi derivă
dintr'un slav. *mocilo (din *mocidlo, cf. pol. moczydlo). Des­
picarea lui r în rl o avem în şotlic pentru şoric (şoriciu).
Aromânii zic anvăxliga „împrejur" in loc de anvăriga. 3
)
Destul de numeroase sunt cazurile de despicare a unui
• e, k' şi g, g' în fjc, rjg (scrise nc, ng) şi r\k', r)g' (scrise neh
ngh): anglicel „aglicel" (sârb. jaglika), angarlâc „agărlâc" (turc.
agyrlyk), (rar) astrunc „astruc", mai des barangă decât baragă,
cioflingar şi ciofligar, grangur (arom. galgur) din lat. gal-
Nr. 1131). Pentru t > tr în limbile romanice avem cazul cunoscut al lui
anitra (it. anatra, anitra) în loc de anas, -atis. (REW. Nr. 439).
în samurasttă avem, probabil, o asimilare a lui / din samuraslă faţă
de r precedent şi intercalarea unui t în grupul lui sr. S'ar putea, ca str- în
loc de st- din strămurare