DACO-SLAVA

More documents

Recommendations

Info

384 SEXTIL PUŞCARIU Dar în mintea noastră cuvintele nu sunt fixate numai prin su netele care le compun, ci adesea şi prin numărul de silabe şi prin ritmul lor. Spre a evita ca prin contracţia celor doi o din noor caracterul bisilab şi ritmul cuvântului să se piardă, s'a produs diferenţierea unuia din cei doi o: nour. Tot astfel se prefăcuse tuus şi suus în latina vulgară în "tous şi *sous (de unde se explică tău şi său românesc), spre a se evita con tracţia lor în tus, sus. Dacă în loc de vâjiitură sau fâşiitură întâlnim formele vâjietură, fâşielură, cauza e tot diferenţierea vocalică, Când un e accentuat era urmat de alt e în silaba urmă toare, s'a născut, prin propagare, ee. Acest ee era ameninţat să se contragă într'un singur e. Spre a evita această contraetene, al doilea e a fost rostit cu o apertura exagerată, ceea ce a dus la a. Astfel *peeşte a devenit pe&şte (precum se rostea mai demult şi se mai rosteşte în unele părţi şi astăzi). Ceva analog s'a întâmplat cu slavul sini. Prin disociere A « ni) a devenit in, încât forma cuvântului românesc trebuia să fie siin. Cum însă grupul ii se contrage foarte uşor în i (cf. fin < fiin < fi l'in, fică, < fiică), el a fost diferenţiat: sein. Intr'o regiune destul de extinsă din Nord-Vest, în loc de uom „om", uok' „ochiu"... găsim u&m, uàk'. Cele două vocale labio-velare, u şi o se deosebesc prea puţin una de alta, de aceea una din ele (o) a fost înlocuită prin vocala centrala (ă). Acelaşi lucru s'a întâmplat cu oo, din ung. ó (= o lung) sau din ţigănescul ö : ung. biró (rostit chiar de Unguri în unele părţi birou) a dat bira.it, iar ţigănescul kalő a dat călău. Dacă pe o mare întindere a teritoriului dacoromân dif tongii ea şi oa au devenit ia fatal, triabă...) şi üz. (tuamnă, pliate...), aceasta se explică prin faptul că vocalele extreme i şi u se deosebesc mai mult de a decât e şi o, care, în scara vocalică, sunt vecinele lui a. Tot astfel *căene, *pâene... (cu e propagat din silaba următoare) au devenit, prin micşorarea apertura vocalei palatale, câine, pâine... Intre â şi i diferenţa e mai mare decât între â şi e. O consonantă se poate acomoda atât de mult unei vocale învecinate, încât să se rostească cu o apertura din ce în ce
DIFERENŢIEREA 385 mai mare, până se vocalizează de tot. Astfel un / velar devine în multe limbi (de ex. în franţuzeşte şi în dialectul istroromân) u. Cazul contrariu se întâmplă uneori în limba română : un u lung devine mai întâi uu, apoi, prin diferenţiere âu şi ăl. Astfel cuvântul bâlciu vine din ung. búcsú (pronunţat regional chiar în ungureşte şi bolcsu). Ung. bőség a fost redat prin beuşug. din care s'au născut formele diferenţiate prin consonantizare : belşug, bivşug sau birşug. Alte cazuri de vocalizare a unei consonante prin diferenţiere sunt următoarele: in dialectul istroromân u a devenit v (rostit mai ales bilabial : w) când era elementul slab al unui diftong : av „au", mev „mieu", dâvu „dau", ove „ouă"..., vo < uă
Page 1 and 2:
V 7926G DACO-SLAVA G. Reichenkron,
Page 3 and 4:
DACO-SLAVA 235 ü, se confundă), l
Page 5 and 6:
DACO-SLAVA 237 villa, mons Gumbuch,
Page 7 and 8:
DACO-SLAVA 239 terul" e numit guste
Page 9 and 10:
DACO-SLAVA 241 râmnic, rovină, va
Page 11 and 12:
DACO-SLAVA 243 timpuriu, prin sec.
Page 13 and 14:
DACO-SLAVA 245 liştea (Gorj, Ilfov
Page 15 and 16:
DACO-SLAVA acelea cu în, atunci ar
Page 17 and 18:
DACO-SLAVA 249 mult mai de folos, d
Page 19 and 20:
DACO-SLAVA 261 slavă: unul mai vec
Page 21 and 22:
DACO-SLAVA 253 în Peştera (Făgă
Page 23 and 24:
DACO-SLAVA 265 9. Şi reflexele lui
Page 25 and 26:
DACO-SLAVA Măhaciu (Turda) < slav.
Page 27 and 28:
DACO-SLAVA 269 1 tovac 1 ), Bucovă
Page 29 and 30:
DACO-SLAVA 261 Se ştie că în gra
Page 31 and 32:
DACO-SLAVĂ H'toate în jud. Hunedo
Page 33 and 34:
DACO-SLAVA 266 vidră < si. vydra;
Page 35 and 36:
DACO-SLAVA 267 Ungurii au luat mult
Page 37 and 38:
DACO-SLAVA 269 Toponimice având un
Page 39 and 40:
DACOSLAVA 271 "Prëslopû, *Sëcï)
Page 41 and 42:
DACO-SLAVA această parcularitate f
Page 43 and 44:
DACO-SLAVA 375- menul pe care îl
Page 45 and 46:
DACO-SLAVA 277 cularităţi care o
Page 47 and 48:
MOAŞĂ „SAGE FEMME" 279 stle moa
Page 49 and 50:
MOAŞĂ .SAGE FEMME* 284 zată de u
Page 51 and 52:
MOAŞĂ „SAüE FEMME" 283 Heidelb
Page 53 and 54:
ETIMOLOGII ŞI NOTIŢE ETIMOLOGICE
Page 55 and 56:
LA, LÂNGÀ, PRINGĂ, DÂNGĂ 287 e
Page 57 and 58:
CUTĂ, SCUTESC, SCUTEC 289 Pentru
Page 59 and 60:
DE-AFETEA Din Dicţionarul Academie
Page 61 and 62:
LAŢE 29$ nefjind obişnuit, se par
Page 63 and 64:
LESPEDE 395 Dar nu numai din punct
Page 65 and 66:
LESPEDE 297 origine necunoscută pe
Page 67 and 68:
VELARELE, LABIALELE ŞI DENTALELE P
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
VELARELE, LABIAI.ELE ŞI DENTALELE
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
INCIOCÄLA — DE(S)CIOCÄLA E vorb
Page 79 and 80:
ÎNCIOCĂLA — DE(S)CIOCÄLA 311
Page 81 and 82:
ÎNCIOCĂLA DE(S)CIOCÀLA 313 Spre
Page 83 and 84:
ÎN LEGATURA CU ROM. „MEREU". în
Page 85 and 86:
ÎN LEGATURA CU ROM. „MEREU" 317
Page 87 and 88:
„ PÂNEA PRUNCILOR" (BÄLGRAD, 17
Page 89 and 90:
.PÂINEA PRUNCILOR" (BÀLGRAD, 1702
Page 91 and 92:
„PÂINEA PRUNCILOR" (BÂLGRAD, 17
Page 93 and 94:
.PÂINEA PRUNCILOR* (BÀLGRAD, 1702
Page 95 and 96:
„PÂINEA PRUNCILOR" (BÀLGRAD, 17
Page 97 and 98:
„PÂINEA PRUNCILOR" (BÄLGRAG, 17
Page 99 and 100:
.GLOSARUL LUI CREANGĂ" 331 Sunt ci
Page 101 and 102: „GLOSARUL LUI CREANGĂ* 333 şeas
Page 103 and 104: NOTE SLAVO-ROMANE II ÎMPOIŢA Topo
Page 105 and 106: NOTE SLAVO-ROMÀNE II 337 în trecu
Page 107 and 108: NOTE SLAVO-ROMÁNE II 339 adevărat
Page 109 and 110: NOTE SLAVO-ROMÂNE II 341 aşa cum
Page 111 and 112: NOTE SLAVO-ROMÀNE II meiat in curs
Page 113 and 114: NOTE SLAVO-ROMÀNE sericii ; horă
Page 115 and 116: NOTE S LAVO-ROMÂNE II 347 URMĂTOR
Page 117 and 118: NOTE SLAVO-ROMÀNE II 349 Un cuvant
Page 119 and 120: NOTE SLAVO-ROMANE II 351 şi din bu
Page 121 and 122: ARTICOLE MĂRUNTE CURÂTURĂ, CURSU
Page 123 and 124: ZO TE CUSTE 356 N. Drăganu a fost
Page 125 and 126: OMONIMIA I BRÂNCA „MAIN; ERYSIPE
Page 127 and 128: OMONIMIA : BRÂNCĂ „MAIN ţ ERYS
Page 129 and 130: A CUSTA în graiul bănăţean In a
Page 131 and 132: FIZIONOMIA LEXICALA A LIMBII ROMÂN
Page 135 and 136: FIZIONOMIA LEXICALĂ A LIMBII ROMÂ
Page 141 and 142: FIZIONOMIA LEXICALĂ A LIMBII ROMAN
Page 143 and 144: DISIMILAREA 375 vedesc íormele rom
Page 145 and 146: DISIMILAREA 377 ululare (rom. urla)
Page 147 and 148: DISIMILAREA 379 loc de v—m apare
Page 149 and 150: DISIMILAREA 381 Pentru alte consona
Page 151: DIFERENŢIEREA DIFERENŢIEREA Disim
Page 155 and 156: DIFERENŢIEREA 387 Astfel, spre deo
Page 157 and 158: DIFERENŢIEREA Bucovina) şi inşi,
Page 159 and 160: DESPICAREA dăm seama că apertura
Page 161 and 162: DESPICAREA 393 terim". Aromânii au
Page 163 and 164: DESPICAREA 395 mai de mult haşa
Page 165 and 166: DISOCIEREA DISOCIEREA Tendinţa de
Page 167 and 168: DISOCIEREA 399 § 228) citează: ho
Page 169 and 170: DISOCIEREA 401 elusa o confuzie cu
Page 171 and 172: DISOCIEREA J mpăratul, etc. ín vr
Page 173 and 174: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÎN LIMBA
Page 181 and 182: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI IN LIMBA R
Page 187 and 188: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI N LIMBA RO
Page 189 and 190: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI N LIMBA RO
Page 193 and 194: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI lN LIMBA R
Page 195 and 196: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÍN LIMBA
Page 197 and 198: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI IN LIMBA R
Page 201 and 202: ELEMENTE VECHI GRECEŞTI lN LIMBA R
Page 203 and 204:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI N LIMBA RO
Page 205 and 206:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI lN LIMBA R
Page 207 and 208:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÎN LIMBA
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÍN LIMBA
Page 225 and 226:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI lN LIMBA R
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
ELEMENTE VECHI GRECEŞTI ÌN LIMBA
Page 231 and 232:
CĂRŢI ŞI REVISTE RECENSII ŞI D
Page 233 and 234:
RECENZII 465 zenia in lumina unor d
Page 235 and 236:
RECENZII 467 masurile de pază luat
Page 237 and 238:
RECENZII pitalele şi curţile lor
Page 239 and 240:
RECENZII 471 •avut vetrele de rom
Page 241 and 242:
RECENSII mes" la „Simbioza romàn
Page 243 and 244:
RECENSII 475 nu-ţi treburi neveste
Page 245 and 246:
RECENSII la phonétique du roumain
Page 247 and 248:
RECENSII 479 uitate a limbii romàn
Page 249 and 250:
RECENSII 481 străromân. Dar dacă
Page 251 and 252:
RECENSII 483 iar definiţia din rev
Page 253 and 254:
RECENSII 48fr lizat în toate cazur
Page 255 and 256:
RECENSII sute de ani, însemnează
Page 257 and 258:
RECENSII fonetic românesc" (cf. ş
Page 259 and 260:
RECENSII 491 calvină. Ele au fost
Page 261 and 262:
RECENSII 493 vin şi a ajuns ca ata
Page 263 and 264:
RECENSII 495 lami socotiră şi sco
Page 265 and 266:
RECENSII 497 şi a bisericii neamul
Page 267 and 268:
RECENSII 499 gat şi vreo două alt
Page 269 and 270:
RECENSII 50Î Drăganu (DR IX, 1. c
Page 271 and 272:
RECENSII 503 acelaşi titlu de „
Page 273 and 274:
RECENSII 505 hinterlandul lui, ai c
Page 275 and 276:
RECENSII 507 sesc mai greu colabora
Page 277 and 278:
RECENSII 509 îşi are explicarea s
Page 279 and 280:
RECENSII 511 mai puternic influenţ
Page 281 and 282:
RECENSII 513 de Est şi de cei din
Page 283 and 284:
RECENSII filo atât rezultatul pe c
Page 285 and 286:
RECENSII 517 ISTVAN KNIEZSA, Ungarn
Page 287 and 288:
RECENSII 519 zintă o nazală, acea
Page 289 and 290:
RECENSII 621 Pe lângă aceste trei
Page 291 and 292:
RECENSII 523 Slavii, după cum spun
Page 293 and 294:
RECENSII 525 intre teritoriul ocupa
Page 295 and 296:
elativ de timpuriu 1 ). RECENSII Re
Page 297 and 298:
RECENSII 529 După Scheiner (ibid.)
Page 299 and 300:
RECENSII 631 Şi aici, populaţia r
Page 301 and 302:
RECENSII 533 n'au împrumutat „s
Page 303 and 304:
RECENSII 535 când autoritatea magh
Page 305 and 306:
RECENSII 537 care a servit ca drum
Page 307 and 308:
RECENSII 539 fost că condiţiile d
Page 309 and 310:
RECENSII 541 nografică, toponimice
Page 311 and 312:
RECENSII 543 mâneşti actuale 1 ).
Page 313 and 314:
RECENSII 545 noastre, trebue să fa
Page 315 and 316:
RECENSII 547 SOPHIE SOKOLNICKA-1ZDE
Page 317 and 318:
RECENSII 549' La subiecţii polonez
Page 319 and 320:
RECENSII 551 nazale, ci cä şi „
Page 321 and 322:
RECENSII 553 ţelor stilistice dint
Page 323 and 324:
RECENSII 555 torul grăbit, expuner
Page 325 and 326:
RECENSII 557 traducătorul se doved
Page 327 and 328:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR CHFST1U
Page 329 and 330:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 561 p.
Page 331 and 332:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 563 58.
Page 333 and 334:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 565 şt
Page 335 and 336:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 567 VII
Page 337 and 338:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 569 NEC
Page 339 and 340:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 571 167
Page 341 and 342:
BIBLIOGRAFIA PUBLICAŢIILOR 573 194
Page 343 and 344:
NECROLOG entuziasm şi cu mult gust
Page 345 and 346:
INDICE a) MATERII accent 171 (adapt
Page 347 and 348:
INDICE 579 dativ 212, (şi genitiv
Page 349 and 350:
INDICE §81 metodă (electro-acusti
Page 351 and 352:
INDICE 533 statistică 39. 362 stil
Page 353 and 354:
INDICE 585 Bélié, A. 132,185; Ben
Page 355 and 356:
INDICE 687 Hasdeu, B. P. 16', 186,
Page 357 and 358:
INDICE 589 374—403, 408, 416, 426
Page 359 and 360:
INDICE àpvdç, v. gr. 414 — 415,
Page 361 and 362:
INDICE 693 enjugar, spari. 389, ens
Page 363 and 364:
INDICE 595 porcului 360, brânci 36
Page 365 and 366:
INDICE 597 567, drumar 567, dubas 5
Page 367 and 368:
INDICE 296, lespede 296—297, Leuc
Page 369 and 370:
INDICE rădăcină 375, Rădmăneş
Page 371 and 372:
INDICE 603 341, vove 321, vrăjmaş
Page 373 and 374:
INDICE praäta, si. 138, praSuvaty,
Page 375 and 376:
ERRATA Hagina rândul în loc de co
Page 377 and 378:
CUVÂNT DE ÎNCHEIERE (ap.) Materia
Page 379 and 380:
XII CUPRINSUL Pag. nu, Die Szekler;
Page 381 and 382:
Pas. neaseă; N. Sulică: Catehisme
show all

DACO-SLAVA

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?