DACO-SLAVA

380 SEXTIL PUŞCARIU
românescului cinci (care ar putea veni însă şi din lat. quinque).
Din jejuno (jajuno) s'a născut, prin disimilare completă, *ejuno,
din care al nostru ajun.
Dintre consonante, cea care a dispărut mai uşor e
r; ceva mai rar /, n şi m; rar de tot altele. Disimilarea completă
poate fi progresivă (răscrăcăra > răscăcăra) sau
regresivă (urdoare > udoare). In cele mai multe cazuri
dispare consonanta dintr'un grup consonantic (ca în exemplele
date); mai rar între două vocale : cărăuşă (în Transilvania) < cărăruşă,
arăescu (la Aromâni) < răresc, făină altor. Tot astfel, dacă în unele regiuni
se zice câşmă în loc de crâşmă, cauza e derivatul câşmar,
disimilat din crâşmar. Formele disimilate (pe, veţi..., alt) s'au
generalizat mai târziu şi în cazurile când nu mai urma un
cuvânt cu r. La WEIGAND (Arom. II, 14) găsim forma arom.
basanlu „balsamul" 1
).
1
) Alte exemple de disimilări complete : r : aburc