DACO-SLAVA

.246 E. PETRO VICI
nesc format cu ajutorul sufixului -ice din forma *Se/o *) care
ar fi dat româneşte *Selă, "Seală (cf. slovo > slovă, greblo >
greblă) 2
). La câţiva km. de Sălicea se află de altfel, în jud.
Turda, satul Saliste.
6. In ce priveşte tratamentul iusurilor (Q, 0> am văzut
mai sus că în toponimicele slave din Transilvania au acelaşi
tratament ca în împrumuturile slave din limba română, anume
un, in, in. Dintre acestea, tratamentul ç ]> în, in ( Glâmboaca,
Glâmboca, Glâmboceni, *Iăndol > îndoi) e considerat, cu drept
cuvânt, ca fiind cu siguranţă bulgăresc, anume mediobulgar. 5
)
In ce priveşte pe un, părerile se împart: unii cred că reflexul
un arată că împrumuturile care prezintă acest reflex au fost
făcute din graiuri slave meridionale apusene în care o a avut
valoarea de u nazal ; alţii sunt de părerea că împrumuturile
cu un sunt mai vechi decât cele cu în, de pe timpul când Q
încă n'a trecut în graiurile bulgăreşti la ă nazal. 4
) Dintre toate
toponimicele noastre care prezintă un pentru o, numai acela
de Luncaviţa ar putea fi considerat ca dat de Slavi ; Dumbrava,
Dumbrăviţa, Lunca au la bază apelative româneşti de
-origine slavă. 5
) Dacă împrumuturile cuv?m sunt mai vechi ca
') în Iugoslavia sunt 26 de sate cu
II, 380.
numele Selo, v. Recnik Mesta,
2
) Cf. toponimicul Măgulirea (Arad) < nume de persoană Măgulea-\suf.
dim. -icea, v. Drăganu, Rom.
v. Pascu, Suf. rom., 324 sq.
in v. IX XIV, 312. Pentru sufixul -ice,
;ì
) V. Densusianu, Hist. d. I. rotim., I, 270; Rosetti, Ist. I. rom., III,
57; Mladenov, Gesch. d. bulg. Spr., 113 sq. I. Iordan (op. cit., 227), crede
ca îm, ăm din toponimice ca Glîmboaca, Glămbocul e secundar dintr'un
mai vechiu um. Dar în Dlmbova, Dîmboviţa e tot secundar '. J
Poate tot aci trebue socotite şi toponimicele *Tmpoiu (Aiupoiu),
Impoita, Trâmpoiele < slav. "Qpeß (