Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
adev\r des\vîr[it, nici frumuse]e des\vîr[it\, pe care omul s\ nu le afle întrupate
în Persoana Lui [i înf\ptuite în via]a Lui. Din toate aceste pricini, El este acel
om des\vîr[it [i împlinit, pe care neamul omenesc, gîndirea omeneasc\, inima
omeneasc\ îl caut\ prin religii, filosofii, [tiin]\, art\, cultur\. Pus\ în leg\tur\ cu
educa]ia/luminare, încheierea aceasta ar suna astfel: Hristos este acel om
des\vîr[it pe care educa]ia/luminarea omeneasc\ îl caut\ ca scop al ei, ca rost al
ei, ca ideal al ei. Cu El [i de la El cunoa[tem noi, oamenii, ce este omul
adev\rat, ce este omul ideal, ce este omul des\vîr[it. În El avem un model dup\
care orice om poate s\ se zideasc\ întru om ideal de bun, ideal de drept, ideal de
des\vîr[it [i de împlinit, [i asta f\r\ greut\]i mari [i de netrecut, fiindc\ oric\rui
om care se str\duie[te El îi d\ puterile Sale Dumnezeie[ti, ca s\ î[i însu[easc\
tot ce este al Lui: [i dreptatea Lui Dumnezeiasc\, [i adev\rul Lui Dumnezeiesc,
[i dragostea Lui Dumnezeiasc\, [i bun\tatea Lui Dumnezeiasc\.
Sim]i]i oare? Ne g\sim deja pe f\ga[ul cel mai de seam\ al filosofiei
educa]iei/lumin\rii Dumnezeu-omene[ti. Lua]i aminte cu seriozitate [i dreptate
la zidirea l\untric\ a acestei educa]ii/lumin\ri: [i planul, [i materialul, [i
programul, [i sufletul, [i duhul, totul e evanghelic, totul e Dumnezeu-omenesc.
Toate valorile ei sînt Dumnezeie[ti, toate c\ile ei sînt evanghelice. În ea,
Dumnezeu este întotdeauna pe primul loc, iar omul pe cel de-al doilea: omul
tr\ie[te, [i gînde[te, [i simte, [i lucreaz\ prin Dumnezeu, ceea ce înseamn\ c\
omul este educat/luminat prin Dumnezeu; [i nu prin vreun dumnezeu abstract,
transcendent, supraceresc, platonic-kantian, ci prin Dumnezeul realit\]ii
p\mînte[ti [i concretului omenesc nemijlocit, prin Dumnezeul care S-a f\cut om
[i a adus în marginile omenescului tot ceea ce este Dumnezeiesc, f\r\ de moarte,
ve[nic. Pentru aceea, dintre cei ce fac parte din neamul omenesc, numai El,
Dumnezeu-Omul Hristos, are dreptul s\ cear\ de la oameni des\vîr[irea
Dumnezeiasc\: Fi]i dar des\vîr[i]i, precum Tat\l vostru cel din ceruri des\vîr[it
este (Matei 5:48), [i s\ pun\ aceast\ Dumnezeiasc\ des\vîr[ire ca scop atît al
vie]ii, cît [i al educa]iei/lumin\rii, [i al înv\]\turii, [i al întregii lucr\ri omene[ti
de orice fel; îns\, f\cînd aceasta, El d\ totodat\ oamenilor toate mijloacele [i
toate puterile trebuincioase prin care ei s\ poat\ atinge scopul acesta, s\ ajung\
la aceast\ des\vîr[ire Dumnezeiasc\.
Dar mijloacele [i puterile acestea, care sînt? Sfintele fapte bune
evanghelice: credin]a [i dragostea, postul [i rug\ciunea, blînde]ea [i smerenia,
milostivirea [i bun\tatea, n\dejdea [i r\bdarea, dreptatea [i adev\rul. Împlinite,
faptele bune acestea dau omul sfînt, adic\ omul des\vîr[it [i împlinit. Un astfel
de om cunoa[te rostul adev\rat al lumii [i rostul adev\rat al vie]ii [i lucreaz\ cu
toat\ fiin]a lui pentru împlinirea scopului propus în toate ramurile activit\]ii
omene[ti. Urzit fiind din sfintele fapte bune, un astfel de om pompeaz\ neîncetat
prin aorta principal\ a fiin]ei lui toate puterile nemuritoare din ve[nic viul
Dumnezeu-Om. Drept aceea, el se simte înc\ din via]a aceasta nemuritor [i
ve[nic; drept aceea, el [i vede în fiecare alt om o fiin]\ nemuritoare [i ve[nic\.
94