Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
care este liberarea de un astfel de umanism. Iar prin Biseric\ este firesc ca
umanismul acesta s\ p\trund\ apoi în toate ariile vie]ii, persoanei [i societ\]ii [i
s\ fie propov\duit ca dogm\ ultim\ sau, [i mai bine, ca dogm\ universal\. În
felul acesta, trufia omeneasc\ dr\ceasc\, ascuns\ sub mantia Bisericii, ajunge
dogm\ de credin]\ pref\cut\ în dogm\ de via]\, f\r\ de care nu exist\ mîntuire!
Este înfrico[\tor [i numai s\ gîndeasc\ cineva la acest lucru, cu atît mai mult s\l
spun\, anume c\, în felul, acesta singurul "laborator al mîntuirii" din lumea
aceasta se preschimb\ încet într-un "laborator" dr\cesc de siluire a con[tiin]elor
omene[ti [i de z\mislire de mon[tri, într-un laborator de denaturare a lui
Dumnezeu [i a omului prin denaturarea Dumnezeu-Omului.
Biserica Ortodox\ soborniceasc\ nu a m\rturisit ca dogm\ nici o otrav\,
nici un p\cat, nici un umanism, nici un sistem social p\mîntesc, nici prin
Sinoade, nici prin trupul Bisericii sobornice[ti; îns\ Apusul, vai, numai aceasta
face. Cea mai nou\ dovad\ a acestui fapt este Conciliul II Vatican 48 . În credin]a
Ortodox\, poc\in]a este o sfînt\ fapt\ bun\ neap\rat trebuincioas\, [i Ortodoxia
cheam\ întotdeauna la poc\in]\. În Apus, credin]a pseudo-cre[tin\ în om nu
cheam\ la poc\in]\. Dimpotriv\, ea r\mîne cu "sfin]enie" în propria ei
antropolatrie ucig\toare de om, în umanismele, infailibilit\]ile [i ereziile ei
pseudo-cre[tine. Mai mult: socote[te, extaziat\, c\ acestea nu sînt în nici un caz
lucruri pentru care cineva ar trebui s\ se poc\iasc\.
Ideologic [i metodologic, umanismul social contemporan dezdumnezeit
este întru totul odrasla, n\scocirea pseudo-cre[tin\, a Europei pseudo-cre[tine,
încununat\ cu împ\c\to[irea noastr\. Cînd sînte]i întreba]i: "De unde aceasta în
Ortodoxie?" - s\ r\spunde]i c\ Dumnezeu pune la încercare r\bdarea drep]ilor,
cerceteaz\ pe fii pentru p\catele p\rin]ilor lor [i arat\ puterea Bisericii Sale
sobornice[ti trecînd-o prin foc [i prin ap\; fiindc\, dup\ cuvintele de Dumnezeu
în]elep]itului Macarie Egipteanul, tocmai acesta este singurul drum al
cre[tinismului adev\rat: "Acolo unde este Duhul Sfînt, urmeaz\ ca o umbr\
prigoana [i lupta... Adev\rul nu are cum s\ nu fie prigonit". Care sînt roadele
societ\]ii Dumnezeu-omene[ti? Sfin]ii, Mucenicii, M\rturisitorii. Ace[tia sînt
scopul ei, ace[tia sînt rostul [i îndrept\]irea ei, ace[tia sînt [i dovada puterii ei cu
neputin]\ de nimicit - nu c\r]i, nu biblioteci, sisteme [i ora[e, care azi sînt, [i
mîine nu mai sînt. Mii [i sute de mii de Mucenici [i noi-Mucenici care au
p\timit pentru credin]a Ortodox\ - iat\ roada societ\]ii Dumnezeu-omene[ti. De
aceea cunoscutul François Mauriac, romano-catolic, vede la orizontul întunecat
al lumii de azi - care zi de zi se afund\ tot mai mult în întunericul pierz\toarei de
suflet închin\ri la om n\scute în Europa - doar un singur punct luminos: credin]a
Ortodox\ cea împurpurat\ cu sîngele Mucenicilor [i noilor-Mucenici ai s\i. În
Apus...? Acolo, oamenii nu cunosc nici Biserica, nu cunosc nici calea, nu cunosc
nici ie[irea din fund\turi. Acolo totul s-a înecat în închinarea la idoli cea
pierz\toare de suflet, în iubirea de pl\ceri, în iubirea de sine [i în iubirea de
48 1962-1965 (n. tr.)
90