Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
Dumnezeu-Omului Hristos [i s\ r\mîn\ o societate omeneasc\ în care oamenii
tr\iesc înfr\]i]i prin Dumnezeiasca dragoste [i dreptate, prin rug\ciune [i post,
prin blînde]e [i smerenie, prin în]elepciune [i bun\tate, prin milostenie [i
credin]\, prin dragoste de Dumnezeu [i dragoste fr\]easc\, [i prin celelalte fapte
bune evanghelice.
Potrivit cu filosofia Dumnezeu-omeneasc\ a vie]ii, [i omul, [i societatea,
[i norodul, [i statul trebuie s\ se acomodeze cu Biserica, întocmai ca [i cu
prototipul lor ve[nic. Acomodarea Bisericii cu ele este cu totul de neîng\duit, cu
atît mai mult subjugarea Bisericii de c\tre ele. Un norod are valorile adev\rate
numai atunci cînd tr\ie[te [i lucreaz\ faptele bune evanghelice [i întrupeaz\ în
istoria lui etosul Dumnezeu-omenesc. Ceea ce are pre] pentru norod are pre] [i
pentru fiecare stat, [i pentru fiecare societate. Scopul norodului, ca întreg, este
acela[i cu scopul omului ca persoan\ singular\. {i scopul acesta este întruparea
în toate manifest\rile vie]ii lui a drept\]ii, dragostei [i sfin]eniei evanghelice.
Orice neam trebuie s\ ajung\ "norod al lui Dumnezeu", "norod sfînt", care arat\
[i propov\duie[te prin istoria lui adev\rul Dumnezeu-omenesc al vie]ii [i etosul
Dumnezeu-omenesc al ei (v. 1 Petru 2:9-10, 1:15-16).
Vom fi întreba]i: Unde sînt roadele v\dite ale acestei societ\]i Dumnezeuomene[ti?
Cum se explic\ faptul c\ pe un p\mînt în care a str\lucit Ortodoxia sa
împlinit "cea mai radical\ laicizare din istoria omenirii" 47 (Joseph Piper). Oare
nu exist\ [i "umanismul" r\s\ritean? Reu[ita pe p\mîntul Ortodoxiei a
umanismului social ateizat nu dovede[te oare "neputin]a Ortodoxiei" de a
rezolva cele mai elementare probleme sociale?
Este un fapt c\ lumea aceasta zace în r\u [i în p\cat. Restrîngerea la om a
toate este în fapt atmosfera în l\untrul c\reia tr\ie[te, respir\ [i c\tre care se
îndreapt\ firea omeneasc\ cea c\zut\ [i omul îndeob[te, ori[iunde s-ar g\si
aceasta. Din care pricin\, nu este nimic de mirare c\ valurile iubirii de p\cat, ca
[i valurile otr\vurilor pseudo-cre[tine ale Europei, au cuprins în anumite vremi
[i noroadele ortodoxe. Dar unul este adev\rul neîndoielnic: Biserica
soborniceasc\ Ortodox\ nu a preschimbat niciodat\ în dogm\ vreun umanism
oarecare, fie c\ este vorba de cezaro-papism, fie despre altceva de felul acesta.
Prin adev\rata [i curata Dumnezeire-omenire [i adev\rul evanghelic al ei, prin
necontenita chemare a ei la poc\in]\, prin tot ceea ce este de la Dumnezeu-Omul
[i dup\ Dumnezeu-Omul, ea a p\strat, cu ajutorul Duhului Sfînt, întreaga
în]elepciune [i neprih\nire nu doar a inimii, ci [i a sufletului ei. În felul acesta,
ea a fost [i a r\mas "sarea p\mîntului", a omului [i a societ\]ii. Tragedia
cre[tin\t\]ii apusene st\ tocmai în aceea c\ s-a str\duit, fie îndreptînd Persoana
Dumnezeu-Omului, fie t\g\duind-o, s\ aduc\ din nou dr\cescul umanism ce
caracterizeaz\ firea omeneasc\ c\zut\. {i unde? În îns\[i inima organismului
Dumnezeu-omenesc al Bisericii [i, ceva mai mult, împotriva rostului Bisericii,
47 comunismul (n. tr.)
89