Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
în leg\tur\ cu Dumnezeu. Dac\ Dumnezeu nu exist\, atunci nici p\cat nu exist\,
nici r\u nu exist\, nici crim\ nu exist\.
Nihilismul metafizic al civiliza]iei europene, dezv\luit prin principiul
"Dumnezeu nu exist\", s-a manifestat în chip necesar ca un nihilism practic, al
c\rui principiu este: Nu exist\ p\cat, toate sînt îng\duite! B\ga]i de seam\: prin
filosofia [i [tiin]a ei, prin tehnica [i politica ei, civiliza]ia european\ alung\ din
om tot ceea ce este nemuritor [i ve[nic, paralizeaz\ în el cu m\iestrie
sim]\mîntul nemuririi, mic[oreaz\ sufletul pîn\ nu mai r\mîne nimic din el.
"Trebuie s\ ne liber\m de Dumnezeu": iat\ dorin]a v\dit\ sau ascuns\ a
multora dintre arhitec]ii civiliza]iei europene. Pentru aceasta, ei lucreaz\ prin
umanism [i Rena[tere, prin naturalismul lui Rousseau [i "furtunosul"
romantism, prin pozitivism [i agnosticism, prin ra]ionalism [i voluntarism, prin
parlamentarism [i revolu]ionarism. Iar cei mai îndr\zne]i dintre ei au slobozit
chemarea: "Dumnezeu trebuie ucis!"; [i în cele din urm\, cel mai statornic
m\rturisitor al culturii europene, Nietzsche, a vestit din vîrful piramidei
antropomane a egoismului: "Dumnezeu a murit!"
Atunci cînd nu exist\ nici Dumnezeul ve[nic, nici nemurirea sufletului, nu
mai exist\ nimic absolut, nici o a-tot-valoare, [i atunci totul e relativ, totul e
trec\tor, totul e muritor; [i, într-adev\r, au fost alungate toate valorile absolute [i
au început s\ predomneasc\ cele relative. Nu exist\ nici o îndoial\ c\
relativismul este [i temeiul, [i firea, [i sufletul umanismului. Teoria relativit\]ii
lui Einstein este încheierea ultim\ [i sinoptic\ a umanismului [i a tuturor
ramurilor lui filosofice, [tiin]ifice, tehnice [i politice. {i nu numai atît, dar pîn\
la urm\ umanismul nu este nimic altceva decît nihilism.
Filosoful german Karl Joel descrie în felul urm\tor criza gîndirii
europene: "Din felul nostru de a vedea lumea lipse[te cuprinderea întregului [i
calea des\vîr[irii. Ne lipse[te întregimea convingerii [i, odat\ cu marea putere a
convingerii, [i marea putere a credin]ei. Morala noastr\ nu are nici un fel de
caractere; istoria noastr\ nu are personalit\]i prin care s\ vorbeasc\ întreg
poporul [i întreaga vreme a noastr\ cu puterea cea mai concentrat\. Ne lipse[te
marea poezie, fiindc\ fantezia noastr\, rupt\ de întregimea cosmic\, e prins\ de
lucrurile m\runte, iar cu cele mai mari nu face altceva decît s\ se joace, fiindc\
pe poe]ii no[tri nu-i mai anim\ sentimentul cosmic al clasicilor, care d\deau
versurilor lor expresie superioar\ [i eroilor lor întemeiere l\untric\. Avem cea
mai fermec\toare art\ a tonului f\r\ melos, cel mai mare patos f\r\ etos, cea mai
variat\ instrumentare, ilustrare, punere în scen\, cea mai perfec]ionat\ tehnic\
f\r\ suflet. Avem cea mai bogat\ art\ teatral\, cu cea mai vie ac]iune f\r\ eroi,
cu mase [i marionete drept eroi. Avem regia ca art\ de cel mai puternic efect,
arta fenomenelor f\r\ esen]\. Avem via]a cea mai bogat\, dar ea este lipsit\ de
pace [i de plin\tate, de armonie l\untric\, pentru c\ îi lipse[te sim]\mîntul
întregului, al împ\c\rii omului cu universul. Astfel, criza filosofiei ajunge criza
epocii."
74