Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
[i existen]a existen]ei, c\ printr-Însul [i pentru Dînsul toate s-au zidit (Coloseni
1: 16). El este scopul a tot ce exist\. Întreaga zidire a fost zidit\ ca Biseric\, [i
alc\tuie[te Biserica [i El e Capul trupului Bisericii (Coloseni 1: 18). Adic\: o atot-unitate
cuvînt\toare a f\pturii [i o a-tot-finalitate cuvînt\toare a f\pturii.
P\catul a rupt o parte a f\pturii din aceast\ a-tot-unitate [i a-tot-finalitate
cuvînt\toare [i a cufundat-o într-o lips\ de finalitate ne-cuvînt\toare, în moarte,
în iad, în munci. Pentru aceasta Dumnezeu-Cuvîntul S-a pogorît în lumea
noastr\ p\mînteasc\, S-a f\cut om [i s\vîr[e[te ca Dumnezeu-Om mîntuirea
lumii de p\cat. Iconomia Lui Dumnezeu-omeneasc\ de mîntuire are ca scop s\
cure]e totul de p\cat, s\ logosifice totul, s\ sfin]easc\ totul, s\ le fac\ pe toate
m\dulare ale trupului Dumnezeu-omenesc al Bisericii, [i în felul acesta s\ le
întoarc\ la unitatea cuvînt\toare/ logosic\ [i a-tot-finalitatea cuvînt\toare/
logosic\.
F\cîndu-Se om [i întemeind Biserica pe Sine, [i prin Sine [i întru Sine,
Domnul Hristos, ca Dumnezeu-Om, a m\rit nem\surat pe om, ca nimeni altul
mai înainte sau dup\ El. Prin nevoin]ele Sale Dumnezeu-omene[ti, El nu doar c\
l-a mîntuit pe om de p\cat, de moarte [i de diavol, ci l-a [i în\l]at mai presus de
toate fiin]ele [i f\pturile. Dumnezeu nu S-a f\cut nici Dumnezeu-Înger, nici
Dumnezeu-Heruvim, nici Dumnezeu-Serafim, ci Dumnezeu-Om. Prin asta l-a
în\l]at pe om mai presus de to]i Îngerii [i Arhanghelii, mai presus de toate
fiin]ele supraomene[ti. Pe lîng\ aceasta, Domnul i-a supus totul [i toate prin
Biseric\: panta upetaxen upo tou" poda" autou (Efeseni 1: 22). Prin
Biseric\ [i în Biseric\, trup Dumnezeu-omenesc, omul cre[te la în\l]imi supraîngere[ti,
supra-heruvimice. Astfel, calea în\l]\rii lui, a des\vîr[irii lui, ajunge
mai departe decît cea îngereasc\, decît cea heruvimic\, decît cea serafimic\. Aici
este la mijloc taina tainelor. S\ tac\ toat\ limba, c\ci vorbe[te dragostea cea
nespus\ [i f\r\ de sa]iu a lui Dumnezeu, iubirea de oameni cea negr\it\ [i f\r\
de sa]iu a singurului cu adev\rat iubitor de oameni, a Domnului Iisus. Aici încep
vedeniile [i descoperirile Domnului (2 Corinteni 12: 1), ce nu se pot rosti în nici
o limb\, nu numai omeneasc\, ci nici îngereasc\. Aici toate sînt mai presus de
minte, mai presus de cuvînt, mai presus de fire, mai presus de ceea ce este f\cut.
Dac\ e s\ vorbim de tain\, aici este a-tot-taina omului, în a-tot-taina Dumnezeu-
Omului, Care este Biserica, [i totodat\ trupul Bisericii [i capul ei. {i în toate
acestea [i prin toate acestea: omul întru-bisericit [i îm-bisericit, omul întrucre[tinat
[i în-cre[tinat, omul întru-treimificat [i în-treimificat, omul de un trup
cu trupul Dumnezeu-omenesc al lui Hristos = al Bisericii (Efeseni 3: 6), al celei
mai sfinte [i mai dragi Taine a lui Dumnezeu, al Tainei Tainelor, al a-tot-Sfintei
a-tot-Taine. Biserica este Dumnezeu-Omul Hristos prelungit prin toate veacurile
[i în toat\ ve[nicia. Dar, împreun\ cu omul [i pentru om, toat\ f\ptura de
Dumnezeu zidit\, tot ce a fost zidit în cer [i pe p\mînt prin Dumnezeu-Cuvîntul,
toate acestea intr\ în Biseric\, ca trup al ei, al c\rui cap este Domnul Hristos; dar
capul este cap trupului, [i trupul este trup capului, nedesp\r]ite unul de altul,
7