Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox
Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox
Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Sfântul <strong>Iustin</strong> <strong>Popovici</strong>, <strong>Biserica</strong> <strong><strong>Ortodox</strong>a</strong> <strong>si</strong> <strong>ecumenismul</strong><br />
Nietzsche: "sînt trup, [i numai trup" - asta însemnînd: "Sînt muritor, [i numai<br />
muritor". Astfel, pe Europa umanist\ a pus st\pînire deviza: "Omul este o fiin]\<br />
muritoare". Aceasta e formula omului umanist, aceasta e esen]a progresului s\u.<br />
Mai întîi f\r\ [tiin]\, apoi <strong>si</strong>stematic, cu [tiin]\ [i dinadins, s-a altoit în omul<br />
european - prin [tiin]\, [i prin filosofie, [i prin cultur\ - con[tiin]a c\ omul este<br />
muritor, muritor pe de-a-ntregul, [i c\ nu-i nimic nemuritor în el. Con[tiin]a<br />
aceasta î[i afl\ o rostire deplin\ în convingerea care gl\suie[te: "Moartea e o<br />
nece<strong>si</strong>tate". Moartea - nece<strong>si</strong>tate! Exist\ o mai mare groaz\, [i jignire, [i<br />
batjocur\? Cel mai mare vr\jma[ al omului - s\ fie de nevoie omului! Spune]imi,<br />
exist\ aici vreo urm\ de logic\, fie [i cea mai mic\, fie m\car una<br />
prunceasc\, fie m\car o logic\ de insect\? Nu cumva omul european, în\bu[it [i<br />
m\cinat în aceast\ moar\ a mor]ii care se cheam\ "P\mînt", a pierdut [i ultima<br />
f\rîm\ de ra]iune [i a început s\ aiureze?... Pustiit este omul umanist,<br />
înfrico[\tor de pustiit, fiindc\ din el a fost alungat\ con[tiin]a [i <strong>si</strong>m]irea<br />
nemuririi lui personale. Iar f\r\ aceasta, poate fi omul om deplin? O, m\rginit e<br />
omul european, cumplit de m\rginit, [i de pigmeizat, [i de mic[orat, [i de<br />
restrîns la o frîntur\ [i bucat\ 45 de om, fiindc\ a îndep\rtat din sufletul s\u orice<br />
<strong>si</strong>m]ire a nem\rginirii [i nesfîr[irii; iar f\r\ aceasta, poate omul îndeob[te s\<br />
existe ca om? {i, dac\ poate s\ existe, are rost existen]a lui? F\r\ <strong>si</strong>m]irea<br />
nesfîr[irii, nu este el un lucru f\r\ via]\ printre celelalte lucruri [i un animal<br />
trec\tor printre celelalte animale? Îng\dui]i-mi un paradox: eu socotesc c\ unele<br />
dintre animale sînt mai nem\rginite în <strong>si</strong>m]irile lor [i mai nemuritoare în<br />
dorin]ele lor decît omul progresului european umanist.<br />
Îmb\trînit, atrofiat, m\rginit la materie, degenerat, omul umanismului a<br />
avut deplin\ dreptate atunci cînd a m\rturi<strong>si</strong>t, prin gura în]elep]ilor s\i, c\ se<br />
trage din maimu]\. Ajuns asemenea animalelor în ce prive[te obîr[ia, de ce s\ nu<br />
ajung\ la fel cu ele [i în privin]a moralei? Ca unul care ]ine de animale, de fiare,<br />
în ce prive[te esen]a fiin]ei sale, este asemeni lor [i în privin]a moralei. P\catul<br />
[i crima nu sînt socotite oare, din ce în ce mai mult, în jurispruden]a<br />
contemporan\ de neocolit pentru mediul social, ca nece<strong>si</strong>tate a firii? Dac\ nu<br />
exist\ în om nimic nemuritor [i ve[nic, toat\ etica se m\rgine[te pîn\ la urm\ la<br />
poftele firii: [i omul umanist s-a identificat, în privin]a moralei, cu înainta[ii s\i,<br />
maimu]ele [i fiarele, [i în via]a lui s-a însc\unat principiul: "Homo homini<br />
lupus" (omul e lup pentru om). {i altminteri nici nu putea s\ fie, fiindc\ doar pe<br />
<strong>si</strong>m]\mîntul nemuririi omene[ti se poate întemeia o moral\ mai înalt\ [i mai<br />
bun\ decît aceea a animalelor. Dac\ nu exist\ nemurire [i via]\ ve[nic\, nici în<br />
om, nici în jurul lui, atunci pentru omul-animal morala animalelor este cu totul<br />
fireasc\ [i logic\; a[adar, s\ mînc\m [i s\ bem, c\ci mîine vom muri (1<br />
Corinteni 15:32).<br />
45 Razlomak i odlomak: razlomak este fragmentul rezultat din dezintegrarea unui întreg, iar odlomak este<br />
fragmentul desprins dintr-un întreg. (n. tr.)<br />
68