Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
Urmîndu-i pe Sfin]ii Apostoli, Sfin]ii P\rin]i [i Dasc\li ai Bisericii
m\rturisesc cu Dumnezeiasc\ în]elepciune heruvimic\ [i rîvn\ serafimic\
unimea [i unicitatea Bisericii Ortodoxe. Astfel, este de în]eles rîvna fierbinte a
Sfin]ilor P\rin]i ai Bisericii fa]\ de orice desp\r]ire de Biseric\ [i c\dere din
Biseric\ [i atitudinea lor aspr\ fa]\ de erezii [i schisme. În aceast\ privin]\, de
nespus\ însemn\tate Dumnezeu-omeneasc\ sînt Sfintele Soboare a toat\ lumea
[i locale. Potrivit duhului [i rînduielii lor de Hristos în]elep]ite, Biserica este nu
numai una, ci [i unic\. Dat fiind c\ Domnul Hristos nu poate avea mai multe
trupuri, în El nu pot fi mai multe Biserici. Potrivit firii sale Dumnezeu-omene[ti,
Biserica este una [i unic\, precum Dumnezeu-Omul Hristos este unul [i unic. Ca
urmare, desp\r]irea sau împ\r]irea Bisericii este din punct de vedere ontologic
cu neputin]\. Împ\r]ire a Bisericii nu a fost niciodat\, nici nu poate s\ fie, ci au
fost [i vor fi c\deri din Biseric\, a[a cum vi]ele care de bun\ voie r\mîn sterpe
cad, uscate, din Via Dumnezeu-omeneasc\ cea ve[nic vie (v. Ioan 15:1-6). Din
Biserica cea una, unic\ [i de nedesp\r]it a lui Hristos, s-au desp\r]it [i au c\zut
în felurite vremuri ereticii [i schismaticii, [i prin aceasta au încetat a mai fi
m\dulare ale Bisericii [i de un trup cu trupul ei Dumnezeu-omenesc. Astfel au
c\zut mai întîi gnosticii, apoi arienii, pneumatomahii, monofizi]ii, iconocla[tii,
romano-catolicii, protestan]ii, unia]ii... [i, pe rînd, to]i ceilal]i care apar]in
legiunii eretico-schismatice.
2. Sfin]enia Bisericii
Prin firea sa Dumnezeu-omeneasc\, Biserica este, f\r\ îndoial\, un
organism f\r\ asem\nare în lumea p\mînteasc\. În aceast\ fire a ei este [i
sfin]enia ei. De fapt, ea este atelierul Dumnezeu-omenesc al sfin]irii oamenilor
[i al sfin]irii, prin oameni, a celorlalte zidiri. Ea este sfînt\ ca trup Dumnezeuomenesc
al lui Hristos, c\ruia Însu[i Domnul Hristos îi este cap f\r\ de moarte
iar Duhul Sfînt îi este suflet f\r\ de moarte. Drept aceea, în ea toate sînt sfinte: [i
înv\]\tura ei, [i harul ei, [i Tainele ei, [i faptele ei bune, [i toate puterile ei, [i
toate mijloacele ei învistierite în ea pentru sfin]irea oamenilor [i a întregii zidiri.
F\cîndu-Se, din nem\rginita Sa iubire de oameni, Biseric\ prin întrupare,
Dumnezeul [i Domnul Iisus Hristos a sfin]it Biserica prin Patimi, [i prin Înviere,
[i prin În\l]are, [i prin înv\]\tur\, [i prin facerea de minuni, [i prin rug\ciune, [i
prin post, [i prin Taine, [i prin fapte bune; într-un cuvînt: prin întreaga Sa via]\
Dumnezeu-omeneasc\. Drept aceea s-a [i rostit de Dumnezeu insuflata
binevestire: Hristos a iubit Biserica [i S-a dat pe Sine pentru dînsa ca s\ o
sfin]easc\ pe ea, cur\]ind-o cu baia apei prin cuvînt, ca s\ o pun\ înainte pe ea
Lui[i ca Biseric\ sl\vit\, neavînd întin\ciune, nici prihan\ sau altceva de acest
fel, ci ca s\ fie sfînt\ [i f\r\ de prihan\ (Efeseni 5:25-27).
38