Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul - Tineretul Ortodox

Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxa si ecumenismul
omenesc [i a tot ce este al omului. Doar în Dumnezeu-Omul s-a v\zut omul,
pentru prima dat\, des\vîr[it [i ve[nic [i s-a cunoscut pe sine în toate
dimensiunile sale; de aici, noul a-tot-principiu axiologic [i gnoseologic al
neamului omenesc: "M\sura tuturor este Dumnezeu-Omul" - Qeantrwpo"
metron pantwn. Dar principiul: "m\sura tuturor este omul" st\ruie s\
împ\r\]easc\ [i s\ st\pîneasc\ - de cele mai multe ori ferro ignique - în lumea
p\gîn\, politeist\ [i aflat\ în afara lui Hristos. Drept aceea, prea-în]elep]itul de
Dumnezeu cunosc\tor al omului [i al Dumnezeu-Omului, Apostolul Pavel,
restrînge toate filosofiile neamului omenesc la dou\: filosofia cea dup\ om [i
filosofia cea dup\ Dumnezeu-Omul (Coloseni 2:8).
2. Numai Dumnezeu-Omul e om des\vîr[it [i împlinit; în acela[i timp,
este [i Dumnezeu des\vîr[it, [i om des\vîr[it. Aici, Ipostasul Dumnezeu-
Cuvîntului este factorul cel mai însemnat. Lucrul acesta l-au m\rturisit limpede
[i l-au tîlcuit cu Dumnezeiasc\ insuflare Sfin]ii P\rin]i cei de Dumnezeu
în]elep]i]i ai Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon. În Dumnezeu-Omul
Hristos, omul a atins toate des\vîr[irile sale: prin Dumnezeu [i-a des\vîr[it, [i-a
împlinit [i sufletul, [i con[tiin]a, [i voin]a, [i mintea, [i inima, [i trupul; într-un
cuvînt, pe sine însu[i în întregime. {i s-a s\vîr[it cea mai însemnat\ [i mai drag\
minune: Dumnezeu-Omul S-a l\sat pe Sine în lumea noastr\ p\mînteasc\ [i în
toate lumile ca Biseric\, trup al S\u, ca fiecare om s\ poat\ ajuge "de acela[i
trup" cu trupul Dumnezeu-Omului [i, în felul acesta, s\ poat\ ajunge la toate
des\vîr[irile Lui (v. Efeseni 3:6). Doar în Dumnezeu-Omul [i prin Dumnezeu-
Omul fiecare fiin]\ omeneasc\ poate ajunge om adev\rat, om des\vîr[it, om
deplin. Numai prin El, prin Biseric\, dimpreun\ cu to]i Sfin]ii, se poate ajunge
întru b\rbat des\vîr[it, la m\sura vîrstei plinirii lui Hristos (Efeseni 3:13, 4:11-
16). În Dumnezeu-Omul Hristos locuie[te toat\ plin\tatea Dumnezeirii trupe[te
– pan to plhrwma th" Qeothto" swmatikw", ca fiecare dintre noi s\ se poat\
umple, în Biseric\ [i prin Biseric\, cu plinirea aceasta a Dumnezeirii (Coloseni
2:9-10). {i lucrul acesta putem s\-l facem fiecare dintre noi doar împreun\ cu
to]i Sfin]ii, prin Sfintele Taine [i sfintele fapte bune, în frunte cu sfînta credin]\
[i cu sfînta dragoste (Efeseni 3:17-20).
F\r\ Dumnezeu-Omul, omul este într-adev\r f\r\ cap [i, ceva mai mult,
f\r\ sine, f\r\ ve[nicul lui sine, f\r\ nemuritorul lui sine, f\r\ sinele s\u cel dup\
chipul lui Dumnezeu. În afar\ de Dumnezeu-Omul nu exist\ om, ci numai
subom, jum\tate de om sau neom. Aici trebuie ad\ugat [i urm\torul adev\r: F\r\
Dumnezeu-Omul, omul este întotdeauna rob al p\catului, rob al mor]ii, rob al
diavolului. Doar prin Dumnezeu-Omul ajunge omul la scopul pe care i l-a
rînduit Dumnezeu: ajunge "dumnezeu dup\ dar"; [i, în felul acesta, ajunge la
des\vîr[ita plin\tate a fiin]ei [i personalit\]ii sale, ajunge la ve[nicia sa
Dumnezeiasc\, prin în-dumnezeu-omenire. Tr\ind în trupul Dumnezeu-omenesc
al Bisericii împreun\ cu to]i Sfin]ii, omul se în-dumnezeu-omene[te încetul cu
încetul, prin Sfintele Taine [i sfintele fapte bune, [i se umple de bucuria acelei
102