Drd. AL. PRELIPCEAN, Sfantul Roman Melodul

SFANTUL ROMAN MELODUL
hiberbolic. Cu toate acestea, numărul lucrărilor Melodului rămâne în continuare
o realitate necunoscută în totalitatea sa. În primul volum al ediţiei lor, Maas şi
Trypanis 98 amintesc de 85 de condace ce au supravieţuit 99 , împărţite în cinci
categorii distincte, ce ţin mai ales de subiectul lor comun: 34 de condace cu
referinţe la Persoana şi opera lui Iisus Hristos, 5 condace la diferite evenimente
neo-testamentare, 7 condace cu teme vetero-testamentare, 10 condace cu diferite
teme (dintre care ultimul condac este de fapt, o rugăciune) 100 şi 3 condace închinate
martirilor şi sfinţilor. Aceeaşi cercetători, în cuprinsul celui de-al doilea
volum 101 , amintesc de 23 de condace dubia, închinate unor diferiţi martiri şi
sfinţi ai Bisericii: Sf. Ioan Evanghelistul, Sf. Pantelimon, Sf. Ioan Gură de Aur,
Sf. Cosma şi Damian, Sf. Nicolae, Sf. Teodor etc. La toate aceste condace, Maas
şi Trypanis adaugă un număr de 7 condace: o stihiră la Naşterea Domnului, o
rugăciune, condac la vindecare orbului, la fiul risipitor şi trei condace închinate
unor sfinţi. Se poate observa din adunarea tuturor acestor condace, fie ele cu
provenienţă dubia, că numărul operelor romaneice este de 89. Acceaşi cifră este
amintită şi de patrologul grec P. Hristou, în cunoscuta sa Patrologie 102 , precum
şi de G. Gharib 103 . Alţi cercetători, precum Th. Detorakis 104 , consideră că de la
Sf. Roman Melodul ni s-au păstrat 83 de condace, iar alte 5 condace sunt numai
sub forma fragmentelor. Un alt cercetător grec, amintitul K. Mitsakis, ia în discuţie
problematica autenticităţii condacelor aghiologice 105 . După ce identifică anumite
criterii pentru autenticitatea lor, precum stilul, limba, folosirea acrostihului,
refrenul, măsura, cuprinsul dogmatic şi aranjarea versurilor/strofelor şi chiar a
muzicii, autorul consideră că în trecutul istoriei bizantine au existat două elemente
centrale care au dus la falsificarea condacelor Melodului: primul, modificările
ce s-au consemnat în poezie, în calendar, în muzică şi în alcătuirea slujbelor
s-au impus în anii ulteriori diferitelor prelucrări, iar cel de-al doilea, în epoci-
98 De fapt, în studiul introductiv semnat numai de Trypanis.
99 P. MAAS, C.A. TRYPANIS, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina…, p. xvii.
Aceeaşi indicaţie de 85 de condace o fac şi editorii români Rogobete/Preda (SF. ROMAN
MELODUL, Imne…, p. 42).
100 Întâlnim o eroare în lista realizată de K. Mitsakis în ceea ce priveşte numărul condacelor cu
diferite teme: „δώδεκα τέλος κοντακία σὲ διάφορα θέματα…” (Ἡ βυζαντινὴ
ὑμνογραφία…, p. 397). Cu toate că Mitsakis consideră că numărul condacelor romaneice este
89, se va vedea că, în final numărul lor este 88.
101 P. MAAS, C.A. TRYPANIS, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. II: Cantica dubia, Walter de
Gruyter&Co., Berlin, 1970, 224pp.
102 Vezi lista întreagă a acestor condacelor la: Π.Κ. ΧΡΗΣΤΟΥ, Ελληνική Πατρολογία,
τόμος Ε´, pp. 603-612.
103 George GHARIB, Romano il Melode. Inni, Edizioni Paoline, Figlie di San Paulo, Roma,
1981, pp. 69-71.
104 Θ. ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ, Βυζαντινή Φιλολογία…, p. 134. A se vedea şi împărţirea condacelor,
după conţinutul lor: 8 cu teme vetero-testamentare, 45 cu teme neo-testamentare, 30 cu referire
la diferiţi sfinţi şi 5 cu teme diferite (p. 134).
105 Κ. ΜΙΤΣΑΚΙΣ, Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία…, pp. 398-418.
75