apare in toa te zilele de lucru 15 rani numerul - upload.wikimedia....

ANUL I No. 280.
GRIGORE G. PEUCESCU
Director politic
ABON AME NTELE
1NCEP LA I S ,E 6 FiECAREI LUNI SI SE PLATESC
AUNA INAINTE
1\ RIY't I: La casa Administratiunei
IN t t a t Tin mandate postale.
!,i . !uni 20 lei, 3 luni 1G lei.
I\ I It i I\ t I I I: La toate oniciele pos-
, . mandata postale.
Pentru 4 an 5o lei, tì luni 25 lei.
tsl, .
REDACPIUNEA
No. 3Piafa Episcopiel.No. .S.
15 RANI NTJMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
I1IPOSITELE CRESC
:1SOCI:1Tlß DE l' INDRI DE RELE
IMPRUMUTUL DE 16 MILIOANE
PREGATIRI ELECTORALE
1 _ , A BOSSEZ
CANDIDATII LA TRONUL BULGARIE!
CONVENTIUNEA CONSULARA
PRIETENUL BARBATULUI
IMPOSITELE CRESO
In doué articole anterioare ana
demonstrat cá guvernul care se g&seate
la putere de la Aprilie 1876 a
sporit in mod considerabil dárile directe
ai indirecte.
Nu mai revenim asupra celor esplicate,
de oare-ce pân& acum n'am
Inttmpinat din vre o parte, niel o
obiectiune serioasà.
Tifrele date de noi eran oficiale ;
aprecierile fácute In privinta dárilor
indirecte eraü dit se poate de
juste ai tot ce s'aü réspuns In gazetele
pätimase, nu fac de cât confirma
zisele noastre.
Numai: Intr'un caz am reveni cu
nuol detalii asupra celor cdatá demonstrate
; în castll and ni s'ar dovedi
cu date statistice :
a) Cà numérul contribuabililor
din 1881, care ail plätit, la un loc
(läri directe cu 17 0/0 superioare
celor din 1875, s'an mani ai el In aceiaai
proportie. Ins& statistica din
urm&, precum se atie, conchide la
o descrestere a populatiei ;
b) Cá pretul obiectelor de consumatie
ai de prima necesitate a seitzut
In intervalul de la 1875-1881 ;
cas In care createrea vämilor ai sporul
la tutunuri ar insemna un progres
In avutia nationalá. l'âná acum
Ins& toatií lumea Oie ci traiul vietil
s'a scurnpit ai cá aläturi c'o prosperitate
aparentá prin oraae, avem
de Inregistrat o sàràcie Ingrijitoare
prin masa téranilor ai a contribuabililor
de ratina a doua.
La asa argumente sé nu ne aateptäm.
De asemenea, totul ne autorizä a
erede cá cel Insárcinati a ne acoperi
de grajiositäri la fie-care 2-3
zile nu se vor gràbi a ne procura
legile prin care se probeze :
a) c& taxele de timbru ai de Inregistrare
aü fost scäzute In intervalul
de la 1875 pâná acum ;
b) cá taxele de fabricatiunea spirtoaselor
aü fost diminuate ;
c) cà tutunurile sunt mai eftine ;
d) cä taxele vamale nu s'aü sporit ;
e) cà sarea n'a fost scumpità ;
f) cà chibriturile nu s'ait impus;
g) cà zecimi de drumuri, de percepere,
de judete n'aü fost infiintate.
Tifrele se mai pot ï.ntoarce pe dos ;
aprecierile pot fi ai mai achioape,
dar In materie de lege n'ai ce
schimba.
Unde sunt legile care ail scàzut
impositele directe ai indirecte ?
Unde sunt ? E urgent& sé le cunoaatem.
S'a scàzttt un franc or 2 la kilogramul
de tutun. ai in loc de tutun
s'a pus In pachete bozii ; iar mai
târziü s'a diminuat ai greutatea pachetelor.
S'a desftintat un an taxa pe tuia
ai In anii urmátori s'a reinftintat eu
50 0.10 mai mare.
S'a desfiintat prestatia de 12 lei ai
s'a infiintat o zecime pentru dru -
muri, ceea ce represintá pentru patentar!
o crea tere de 20 0 '0 -90 0 0.
S'a sporit pretutindeni zecimile
judetene si eu toate acestea bugetele
districtelor gem de datorii.
Se fare mare caz de scàderea càilor
de comunicatie ai se uità fon -
ciera impus& insuràteilor.
Se pretinde, In fine cà ultima resursit
de argumentare, c& cultura
tutunurilor a prosperat in sarà ; dar
ceia ce sustin aceasta public& sin -
guri tablouri, din cari rezult& con -
trariul.
In adevér, fat& c'o vinzare Indoit
de mare, documentele officiale arata
cil s'a cumpérat de pe la locuitorii
din tara tutunuri intr'o proportie
minima, nici 12 la sut& mai mult
ça In 1875.
Cât despre premiele ridicule de
10 pân& la 12 mil lei ce s'aü distribuit
Intr'un an la loft cultiratoriI
din fard, ne mir &m cum sé mal
face mentiune de dinsele. Când sin -
gur directorul regii ja mil' lei pe
an, nu e rugine a se mai spune cá
s'a dat premii la mai multe mil de
cultivatorii 10 mil lei ? Dar tutunurile
ce li se ard ? dar pretul mizerabil,
cu care li se cump&rá pro -
ductiunea? dar amenzile ai confis -
c&rile ?
Dacà comparàm progresul vênz&rilor
de sut& In sut&, (In 1885 de
28 milioane) eu produsul recoltel
din tara, care, precum am zis, se reduce
la 12 0/0 constatàm cäimediat
s'a nimicit sistematic cultura tutun
urilor.Inafaceredeproductiune national&
ori -ce stationare e un regres;
ai la tutunuri constat&m nu
numai c& astá -zi se la recolta téranilor
mai pe nimic, dar li se face
tot felul de dicane pân& se le o primeascá.
Regia, nelucrând de cât In interesul
fiscului, vede cu ochi buni ori
ce mijloc de a se preveni contrabandele,
si unul din aceste mijloace e
si reglementarea culturii. Ori din
reglementare, in reglementare, s'a
ajuns ça teranii se nu mai cultive
aceastá planta. Ast -fel se esplica
pentru ce in unele localit&tï unde
Regia permite cultura, téranii nu
vor se planteze tutun sai In alte parti
u-consimti nict -odatä la aceasta...
Re {pasiunea for vie ai tf:néra, se nu
hfle Imprejurul el decât ràceala,
venta, dispret ?... Ce, Gilbert nu
asigea aceasta?... Dar mal bine rutot
ducato viat& at&t de ticaloasa'...
nd el va umbla pria lume, trist
in primele zile, dar curand man-
Ca sé incheiem acest paragraf, rémâne
sé reamintim c& guvernul
vroind sé cheltuiasc& cât mal mult
a esagerat peste mésurá evaluárile
bugetare la tutunuri ai drumuri de
fer. La finele anului Intrárile neegalând
prevederile s'aü recurs, ai la
tutun ai la càile ferate, la falsificarea
bilp,ntelor respective. Falsul de la
Regie a fost de peste 7 milioane, cel
de la Drumurile de fer de aproape 5
milioane. Am tratat alta datä, in
aménunt, despre acest scandal financiar,
pentru care administratia
central& a cerut la Camer& un bil de
indemnitate ai un Imprumut In
rent& de 12 milioane.
Vorba este cä alâturi cu cresterea
in imposite care pân& la 1881 a fost
de 17 0;'0 pentru directe ai de 90 0, 0
pentru indirecte, trebue sé se tie socotealií
ai de aceste faJsuri, pentru
ca la Incheierea bilantului defini-
oc
APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU
A DOUA EDITIUNE --
tiv sé putem da resultatul f&rà eroart-
Sat`t O1n1s1tl1lt.
Am terminat aci eu cestiunea sporului
in imposite pe perioada 1875
1881.
Inainte de a trece la constatarea
cresterei in d&ri pe periodul 1881-86,
credem mai regulat se esaminam
modul cum guvernul de la 1876 ai-a
echilibrat bugetele sale. Cu aceastá
ocaziune vom esamina ai Imprumuturile
ce le a fácut. E caracteristic
sistemul financiarilor nostri de a
se juca cu milioanele. E cu atât mai
caracteristic cá aceste milioane s'ari
pompat din imprumuturi, de aceleasi
personne care In 1876 scrian:
«Imprumuturile statelor nimioind
capitalurile adunate prin muncá ai
prin economii ai sporind dobânzile,
impedicá imbunátàtirea starii sociale
a poporulul, precum §i prosperitatea
claselor industriale ai agricole.»
Ce schimb/tri de la 1876
Cayrol.
DEPESELE AGENTIEI RIVAS"
Tfrnov'a, sl Noembre.
Asta -zi se va tine o tntrunire secret& a
Adun &rii ce are de object alegerea printului,
care se va face maine. Se crede ca nu
va ti nict o discutiune asupra votulul,
care se va face prollabil prin aclamatiunl.
Se va numi apoI o delegatiune Insarcinata
se poarte printului Waldemar decisiunea
Adun&ril.
Tirnova, 9 -Noembre.
Generalul Kaulbars Ol Mnd In privinta
difìcult&tilor ce ar li intAmpinat
consulul din Burg.:s, pentru a, telegrafia,
guvernul a réspuns, c& comunicatiunile
ai) Post tntrerupte din causa rescoalel, dar
c& acum sunt restabilite.
Tirnova, ti Noembre.
t tirile din Austria suet asteptate cu ner
&blare.
iella, 9 Noembre.
Se comunica din Buda Pesta, Corespondentei
politice: cadelegatiunea Ungureasc&
va cere contelul Kalnoky garantii precise
contra intinderii saú intluentil escesive
ale Rusiel in Bulgaria. Coatele Kalnoky va
face o declaratiuue pacinica si va cere un
vol, de tncredere.
Nu se crede c& va isbucni vre -o cris &.
Numai In casul in care Rusia ar tntrebuinta
forca tn Bulgaria, delegatiunea Ungureasca
va resista energic contra politicel urmare
p &n& acum.
Berlin, 9 Noembre.
iteichstagul e convocat pentru 25 Noembre.
St. Petersburg, 9 Noembre.
JnvIrnal de St. Petersboury constat& ca-
Pentr'erul pacinic al discursulul Impératuamintkustriet
si efectul sea linistitor, care
drepltcurge eu actiunea moderatoare a Rusiel
sé pecest diseurs face sé reias& asupra cul
putut me sé caz& réspunderea. Este cel mal
un vi respuns dat pretextulul de legalitate
'1 mawstitutional& alegat& de dictatoril bultare
r'i Trebue decl sé speram c& concursul
r _ terilor, mentionat tn aces', diseurs, va
veni sé ajute actiunea rabd&toare dar hot&rtta
a Rusiel si sé dep&rteze elementele
rev'plutionare care se opun restabiliril ordine'
legale tn Bulgaria.
Londra, 9 Noembre.
Procesiunea lordulul primar a avut loe
asta-zi la Londra fara incident. Socialistil
aú tncercat apot sé se intruneascá tntr'un
meeting, dar politia 't a risipit tndata.
ASOCIATIE DE FACITORI DE RELE
0 adeverata asociatiune de facatorl
de rele s'a alcätuit In tara Romàneasca.
Ea este compus& din tori prapaditii de
pe lume, betivi, pungaat, agenti politienestl,
din politie, din parchet, din
ziarele guvernamenlale.
Asociatia se afla asta -zi tn plinà activitate.
Mai la fie care séptamana se
sparg tapete, se rup mâint si picioare,
se jefuesc casele oamenilor, si nimeni
n'aude, nu vede, nu stie ce se petrece.
Rolurile membrilor asociatiunei sunt
ast -fel Impartite; Agentii inferipri, ser-
gentil deghizatl, spionil din cohorte
paclnicilor cetatieni, se indigna bine mal
Intâiü 1n dou& sad trel cârciume si apoI
pornesc ça sé puie la cale pe nenorocitul
care o ti avdnd pacatul sé nu fie colectivist.
Politia are Indatorirea ça nicl
o data sé nu fie la fata loculu: când asemenea
scene de siilbatacie se petrec;
parchetul 1st astupf urechile si refuza
de a priimi plângerile victimelor, jar
ziaiele subventionate sunt Insàrcinate
sé apere pe pungast, pe politie si pe
parchet.
Rémàne numal de Intrebat data si
câstigul se imparte frateste.
Ca sé nu mal vorbesc de toate ba-
Utile si brutalitatile petrecute de câtt -va
ant incoace, vol atinge numat ultima
jefuire politieneasca faptuità la cârciuma
d lut Staicovici, din strada !Meclai
ilor.
Dupe ce faptul a fost consumat
fara ça vre -un agent politienesc sé ft
fost farà, D -nul advocat Costaforu
s'a prezentat la parchet ça se reclame;
dar onorabilii magistrati, Intocmal ça
si agentil politienestl, ad dosit si ad
refuzat chier se primease& reclamatiunea.
De atunci ad trecut patru zile si
nid o mésura nu s'a luat in contra jefuitorilor.
0 data Irisé aceste patru zile trecute
a venit ai rtndul gazetelor guvernamentile
ça sé intre in scena.
Asa in Voinfa Nafionalá si In Telegraful
de eri se pot ceti doué note identicetn
care se vorbeate despre jaful
din strada MacelHrilor si care notice
se sftrsesc cu cuvintele : «Iatte consta -
tarite facute de insu,,i reporterul nostru
care a mers la frtia loculul.
Nol suntem convinsi ça reporteri!
ziarelor politienestl surit tot d'a -una la
tata loculul cAnd se comit asemenea
acte de vandalism ; In Imprejurarea
de fata Irisé, cum se intimpla ça si reporterul
Voinfei si acela al Telegrafului
sé fi stria doué dari (1.! seama identico,
tara ça una se alba o virgula
mal must de cat cea- l'alta ?
Nu mai Iocape Indoiala ça reporterul
nostro, este cine stie care comisar saü
agent politienesc.
Pentru a'sI face acum cititoril o ideie
de chipul cum gazetele guvernamentale
Ial apara tovarasit Intru jefuire sé
citam cuvintele for ;
In scafa de 23 21 curent, tutrc orele 8
si 42, niste indivizi, In numér de 4, Insotjtl
de 3 l &utarl, se duser &la c&rciuma
d -lui Staicovici din strada M&celarl pentru
amai bea, c &cl ei mai fusese la oalt&
c&rciuma
CArciuma d -lui Staicovicl o g&sesc tncbis&,
dar luminal& ; atunci indivizil in
cestiune, crezénd c& cArc umarul nu voieste
sé'l prin.eascl si tìind ametitl deja,
sparser& geamurile de la camera de al &turi
si vitrina de la carcium &, precum ai cale -
va clondire cu vin si rachiú ce se allai)
espuse la vitrinA.
El leu sparser& usa ai niel nu intrara
InAuntru, dupe tnsési declaratia iAutarilor,
ci din contra la o a;t& clrciuma, unde
de asemenea facur& scandai. Pe'drum el
sparser& geamurile de la casa unel femel
aiiume Marita lenea precum si un felinar
si distruserA niste ulucl.
In cAt privesLe acum pe d. Staicovici,
este ocuratk nAscocire cil i s'a furat suma
de 780 lei; aceastA suma d -sa n'a putut
s'o alba. $i In adevér am putut constata
c& tri prav&lia d -sale n'a existat nici odal&
marfade car pentru vre -o tâte -va zecimi
de lei. D. Staicovici, când avea musterit,
cump&ra vin cu ocauade la un alt cárciumar
din aceiasi strada.
Vrea sé zita scurt si làmurit
0 bandit de 4 indivizl, avdnd Ire!
läutari dupe ei, cutreerä stradele capitalei
in timp de patru ore, de la 8
pinta la 12, sparg geamurile de la
casele lui Staicovici, sparg clondirele cu
bèuturi, pe drum sparg geamurile de
la casa femei Marita lenea, sparg un
felinar in strada, därämä ?tige uluci,
intrd intr'o alta cdreiumet, urmeazä si
acolo scandalul si cu toate acestea, in
timp de patru ore nid un agent polifienesc
nu se vede, nieet un vinovat nu se
aresteazä hici atunci, nid pân& asta -zi,
dupe trecere de 5 zile.
Ce se mai zicem, ce se mai comen-
GRIGORE VENTURA
Prim- redscter responsabil
ANLtiC1URILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRATIF
:111lcr ; l,ani, anunciuri
I
,.I,.Ina
1:.cent.
rue Montmartre 119
ADN1INitiTRATiUNEA
No. 3.Plata Episcopiei.No. S.
15 RANI NUMERUL
50 RANI UN NUMER VECHIU
tam? Cum sé mal califlcam politia d -lor
Bràtianu- Moruzi ?
Dar pentru ce sé mal Invinovatim
pe bietil agenti politienestl subalterni,
când el nu fac all de cat se IndeplineascA
ordinile ce le vin de sus ?
Asociatia de réü- fAcätori, care 'sI are
ramifìcatiile sale In presa guvernamentalA,
In parchet, in lnalta politie,
In guvern, stie bine cA totul ti este per -
mis sl de aceea, tend porneste In selbatecile
el expeditiunt, nu face lucrul
pe tAcute, ci ca chef si cu lAutarl.
0 free. Inca Bate demnA de notat din
darea de seams a oficioaselor:
«In cdt prive,,te acum pe d. Staicorici
este o curata näscocire cä i s'a furat
suma de 760 lei, aceastá sumá d -sa n'a
putut s'o alba.»
De unde atiù gazetele politienestl
daca i s'a furet sad nu aceastá sum&
d -lui Staicovici, din momentul ce fAptuitorit
n'ad fost Inca prinsi ?
De unde stil] ele dAtI ban! avea sad
nu Staicovici In tejghea?
Cum pot ele sustine lucrul aeaola,
daca In adevër jetuttoril sunt alla de
necunus.ul.., en silt nisi chier dupe
patru zile, politia si parchetul nu 'i an
putut prinde ?
Este intr'adevér extraordinarä aceastA
nerusinare a reptilelor colectiviste,
de a lua eu ori -ce pret apararea
tutulor pungaailor, a tutulor banditi -
lor, destul nomai ca sé fie aderenti ai
partidulul de la putere. les.
111PRUMUTUL DE 16 111LIOINE
(Urmare)
Domnule Director,
3. D. Cerkez 'si da mulla ostenealA
ca sé probeze cA si eu al d. Fleva l'am
prevenit prea tárziü, cAnd totul era
sftrsit.
Marturisesc ca nu Inteleg interesul
acestel argumentar', fat& cu Imprejurarea
urmAtoare.
Obligatiunile administratiunel municipale
fat& de tertiile persoane n'ad putere
de cât daca surit conforme legiI
comunale.
Votul consiliului apàrut In Monitorul
comunal de la 29 Iuliü, prin care
vot se admitea propunerea sindicatului
de banchera, nu devinea esecutoriü
de cdt dupé ce obfinea aprobarea Ministerului
de interne. In adevër, vin -
zarea produsulul unui imprumut prin
bursa tnvoiala, precum si vinzarea aurulut
& forfait constituesc doué acte, pe
cart consiliele comunale, dupe actuala
lege, nu le pot face farà aprobarea
ulterioar& a guvernului, In specie ami -
nisterulul de interne.
CAnd s'a aprobat de minister voturile
din f 8 Iulid, aparute In Monitorul
Comunal din 5 August 1884 7
Niel o data.
Prin urmare, comunicarea adresatä
Bancii de Primàrie, cum as e gata de a
semna o conventiune pentru realisarea
Imprumutulut or vênzarea aurulul,
nu putea avea forfä Iobligatorie de tilt
dupé aprobarea eventual& a guvernului,
care tot atât de bine putea se ratifice
saü nu votul Consiliulul. Conventicle,
pina atunci, eraü simple proiecte.
Am zis ca voturile din 18 Iulid nu
aü fost tramise ministerului spre aprobare.
Tot asa era se se procedeze al eu
conventiele.
De asta data, find -cA operatiunea
imprumutulu! trebuia vrênd, nevrand
sése esecute in biuroul met, am refuzat
categoric sè daü curs ver unce lucrare,
pina ce conventiunea nu va trece pria
consiliul de ministrii si nu va fi publicatA
prin Monitor.
Secretarul general n'a avut ce sil
faca el a cerut aprobarea ministeruluI.
Când s'a petrecut aceasta 7
Nu Inainte de 22 August, caci con -
ventia e Inregistrata la atea data.
Asa dar, iata o noué piedica din par -
te-mi si o alta eroare din partea d IuI
Cerkez.
Eroare mare, fare Indoiala.
Daca d. Cerkez ar consulta dosarele;

ar constata In ad Or r.,& aprobarea
conventiunilor de catre Consiliul de
miniatri poart& data de 28 August (No.
19648 din 28 Aug.)
Prin urmare, prod la 28 August, nu
numai eü, ca contabil, dar si ori- ce con -
tribuabel putea se protestese in contra
conrenftunilor privitoare la imprumutul
de 16 milioane, ca fiind contrarie
int ereselor orasului si Consiliul comunal
era dator sà primeascà protestàrile pro -
duse in termes util. sä le esamineze.
lar nu nttmai sä is act ,si sè le considere
ca tardive, cum a fàcut cu raportul meü
din 16 Aug. 1S84.
4. Dar nice et nie! d. Fleva nu am aateptat
asa demult(pin& la 28 Aug. 1884)
ca sé oprim, daca nu imprumutul integral,
eel putin vênzarea aurulut pe
cursul de 87.25.
Et unul am facut obiectiuni al asupra
Imprumutulu! $i asupra vênz&ret
aurulul, gi verbal al In scris.
Nu s}tiù daca d. Fleva n'a convenit,
In cele din urmâ, peniru Imprumut
dar am vézut cu ochil met telegrama
fostulul primar trimis& din streinatate
d -lui Cerkez prin care 'I recomandâ se
reserveze vênzarea aurulul, pân& la Intoarcerea
d -sale.
Este adevérat eA aceastä telegrama
anterioarà semnnrf cons'enfiuneì eu
bancherri, nu se gâseate acum la dosarul
respectiv. Dar aceasta nu InsemneazA
alt -ceva de cat c& d. Cerkez o ti
avênd'o acasa. S'o caute al o va gasi.
Originalul transmis de oficiul din Ems
se gaseateln arhiva biuroulul de acolo:
prin urmare e de prisos a tagadui un
act care i se poate presinta or când.
D. Cerkez a comis prin aceasta o e
patra eroare de fapt sau de memorie.
D. Cerkca apsfide pe d. Fleva sé pro
beze ca depeaa aceasta 'f-a trimis'o
inainte tip icralirou OOLII+ractUIUI, In
care cas ar fi amânat afacerea. Sé mA
credetl, d -le Director, ca Incere o vie
nemultumire ca sé contrazic pe d. Cerkez,
cu atât mai mult câ d -sa face o
cestiune de onoare asa declar& in
scrisoare din aceasta imprejurare.
El bine, sé nu se supere d. Cerkez,
sad '1 Ins3ealâ memoria, sad a rat&cit
telegrama, sea nu stir sé zic.
Si intr'un caz al It tul e tot atât
de rat.
Cum am zis, ea am vézut telegrama
In mana d -sale ;i am citit'o Sâmbâtä
la 18 August 1884, In cabinetul prima -
rulul, pe când i dam oare -care espiicatiuns
asupra protestulul mea relativ
la Imprumut. Telegrama era transmisa
cu caractere imprimate, prin urmare
nu exista urmâ de trecerea el prin
biuroul telegrafie de la nor. SA scrie
d. Fleva la Ems ;i va convinge pe d.
Cerkez.
6) Mai exist& ins & ;i un alt mijloc de
convingere. Singurd. Cerkez ni'! ofera.
D -sa crede câ ee personal asst fi raportat
d -lui Fleva in strein &tate s3i !'asst
fi Indemnat sA cearâ de acolo anularea
contractarit. Comite pr.n aceasta o a
;eases eroare.
Las la o parte Imprejurarea câ eta
stem In cele mal rele relatiunI cu d.
Fleva si cA nu'mi puteam permite, prin
urmare, a'I tramite rapoarte confidentiale
in str&inâtate. Dar singur d. Cerkez
afirma cA atât d -sa cat 3i Banca national'
s'aü grabit a réspunde prin depesele
de la 23 lulic votul era comunicat
bancherilor si cd contractul era
iscdlit. (vezlscrisoarea d -lui Cerkez din
Epoca No. 273). Pentru ca cine -va sA
respunzà la .23 Julie 1884 trebuie se fi
priimit ver o comunicare inainte sait la
23 Julie 1884. Asupra acestut lucru nu
poate fl controversa.
Ori, la 23 Julie 1884 nu numai ca
contractul nu era senznat, dar nid chiar
voturile Consiliului nu fusera comuni-
cate bancherilor.
In adevAr, e un fapt material acesta
;i se poate constata or' când.
Comunicarea redactata de mine a
lost trimisâ la Banca la 24 -25 Iulie.
Banca a inapoiat'o cum am arétat in
N -rut trecut ;i n'a priimit alta de
cat la 26 -27 sad 28 Iulie; dinsa n'a putut
s'o transmit& bancherilor de cat la
29 sat] 30 Iulie. Pe de alta parte, con -
tractul n'a Post iscalit de cat la it
August.
Toate acestea se pot vedea din dosar.
Ea le am luat dupA copierul meü, care
nu mA Inaealá niel- o -datA. Cum rémane
atunct Cu afsrm &rile d -luf Cerkez?
Inc& odata, 'mi pare foarte rea, cä
mA véd silit sé pun pe d. Cerkez In astfel
de contraziceri.
7 0 a ;apta eroare o face d -sa când din
votul Consiliului, relativ la vênzarea
aurulut, suprima cuvêntut : in prin -
cipiu.
Citeascà or! }i cine votul Consiliulut
din 18 lulie apârut in «Monitorul comunal»
din 5 August ski va vedea cA d.
Cerkez, a reprodus inesact hot&rirea
consiliului Comunal in scrisoarea sa
publicatA de ziarul d-voastra.
Pentru ce ?
Pentru ca së 'mt ofere mie nepl&cuta
ocaziune de a'i Insemna cu No. 7 aceasta
gregeala.
Nu as3t fi relevat'o: dar nu trebuie sé
se uite ca am sustlnut de la inceput ca
pân& In luna lui August 1884, nici Consiliul
niel d. Fleva nu se angajase In
mod definitiv cAtre BancA pentru a
vinde aurul aceast& parere reese
chiar din votul Consiliu' r dat In principiu.
Dacâ d. Cerkez a precipitat lucrurile,
'I prives3te : datoria mea e sé constat
adQvérul.
Mârginindu-mé numal la aceste punte,
nu pot trece maI departe inainte
de a face o observatiune.
Propunerea sindicatulul de bancherI
a fost remisa administratif comunale
In aceasgt zi eu propunerea Mincit de a
cumpéra aurul.
Cum se esplica atuncI ci nome propunerea
sindicatului s'a presintat Consiliulul
la 14 Iuliü : ca peste 2 zile d.
Fleva a plecat din tara : c& propunerea
cu aurul s'a adus In Consiliü la fBIuliìi?
Nu result& de aci c& d. Fleva a vrut
.aé scape de o belea ce 'I sta pe cap, ai
ca a crezut c& prin plecarea d-'ale vanzarea
aurulut se va amâna?
Sé apropiem aceasti Imprejurare de
cea-ce s'a petrecut In urma, adicA de
depe$a d-lui Fleva de la 2:1 luliü care
cerea categoric amânarea vânzeret aurulul
;i orI-cine se va convinge c& era
o incurcàturd la mijloc, pe care fostul
primar credea c& o va Inl&tura prin
plecarea d-sale.
Alt& observatiune este aceasta.
Et, precum am arétat 3i mar sus,
n'am putuf lua cunos}tinta de contractele
cu sindicatul cu Banca de cat
foarte târziti, anume In circumstantele
urmatoare.
D. Karabulea s'a presintat la mine
In ziva de 14 August 1884 cu proectul
de contracte scrise de Banc& $i a cerut
sé le Inregistrez.
'I am réspuns c& nu pot Inregistra
nis}te acte neisc&lite Inca. S'a fâcut
mare sgomot din refutul met. Cet de la
Bancâ aü venit sé reclame d-lui Cerkez
$i d-lut Bibicescu. N'ad isbutit Insâ. In
asta afacere trebue sé recunosc câ ai
d. Cerkez $i d. Bibicescu at tinut socoteal&
de obiectiele mele.
Proectele at rémas netnregistrat
pan& la 22 August.
In acest restimp, am litchis cunventiele
In biuroul meü, le-am luat acas&
sé le studiez ai atunct numal In graba,
am avut ocazia sé formulez in scris
prin raportul din 16 August 1884 obiectiele
mele asupra Imprumutulut,
obiectiuni pe cari pan& atunci le fâcusem
verbal, dupe cele ce mi se spu-
neaü sat auziam.
Raportul meü s'a primit de d. Cerkez
la 17 August; d -sa l'a dus la Bancs,
care l'a tinut pan& la 18 August. In aceast'
zi d. Cerkez mA chiama In cabinetul
d -sale ai 'ml spune câ Banca
nu Impârtaaeste vederile mele, dar
'mi a fàgàduit c& nu va !scali conventia
si cd va convoca Consiliul comunal
pentru 20 August. Am cerut sé fit
chemat agi eli la Consiliu ca sé daü
esplicatiI ai sé dovedesc c &,In cazul cel
mal din urma., tot nu se poate admite
tecstul conventielor ca fiind contraria
voturilor anterioare. Pe când vorbiam
cu d. Cerkez sosi agi telegrama din
urmâ a d -lui Fleva care cerea sé reserve
cestiunea agiulut.
M'am despArfit de d. Cerkez asigurat
c& nu va face niel -un pas pana I.unI
seara 20 August.
S'a Intâmplat, din nefericire, Cu totul
alt -fel. D. tierkez a iscalit conventiele
Duminecd 19 August, inainte de a se
aduna Consiliul, iar despre telegrama
d -lui Fleva, declar& aci- - c& n'a primito.
Apropiind sai aceast& Imprejurare de
faptul c& in aedinta consiliuluI de Lunl
20 August, d. Bibicescu care 'mi f &gâduise
c& 'ml va sustine raportul niel
n'a venit la aedintâ, aunt silit sé fac o
reflectiune duzeroasâ, pe care Iris& o
las s'o faca ce! 'sii ce vor propune sA
scrie o data. istoria timpur :lor din
urm&.
Mai 'mi remânea o singura speranti :
sA al erg la minister ai sé mijlocesc ca
sé nu se ratifice conventiile.
Mai isbutisem in cate -va casuri ca
eli, asa personal, sd anulez niate voturi
ilegale ale consiliuluf prin d. Moscuna,
secretarul general de la interne.
Le stie d. Cerkez ai d. Fleva atele voturi.
Nici eli nu 'm1 fac flic! o iluzie ci
ele ad provocat sup&rarea d -lui primar
In contra -mi.
In timpul acesta mIISA, la ministerul
de,+sterne functiona ca ad- interim un
ministru, care 'mi -a f&cut mult réü $i
pentru care n'am sic! o simpatie. Era
EPOCA ;;O OCTOMB`IE
sé incero marea eu degetul, ca sé mL
adresez la d -ss.
Tot ce s'a putut face e ca aprobarea
ministerulu! sé Intârzie pân& la 28 august.
Dac& pan& atuncI rifar fi sprijinit
vr'un om de mima, ar fi reuait ca eel
putin aurul sé nu se vanda pe nimic
Bâncir nationale. Puteam eri sé mA
lupt singur contra tutulor ?
Cu d -ni! bancheri am putin de discntat.
Nu sunt autorizat de d -lor sé
spun aci c& a& Post foarte surprin,i
când ad vézut c& Banca National& '1 -a
tras pe sfoarà, caci a cump&rat singura
aurul Comune! pe nimic . dar persoanele
onorabile care 'mI art f &cut aceasta
declaratiune trâiesc crez ci,
far& a le arata numele, vor veni In public
sé repete aceleaal cuvinte, la
creme de nevoe.
Cât despre operatiunea fericita a imprumutulul
iati in ce consta :
Pentru 13,960.000 le! in hârt.ie Casa
comunale plâteate o anuitate, cu agiul
de 10 0,'0 }i comisionul de 114 la;sute,
o anuitate egal& de 1.080.000 lei.
Aceastâ anuitate corespunde la un
capital actual de 18.330.000 lei,adica cu
4.570.000let mai mare ca suma primita
de Comuna, sai o perdere de 24 0 '0.
Prin urmare, dupa toste calculele,
imprumutul Comunes din 1884 revine
la o subscriptie in tara cu' 76 0'O. D -nis
bancher! zic câ osubscriptie In tara nu
s'ar fi putut face de cat cu 80 0/0. Asa
dar, chier In cazul acesta, comuna ar fi
avut un profit de
lei 640.000
Cum sta atunes eu afacerea fericitâ?
Calculul ne arata cA imprumutul de
10 milioane din 1884 s'a f &cut In ace -
lesai conditis ca $i imprumutul de 13
milioane din 188' ; prin urmare eel
din urmâ fiind o operatie nenorocit&
cum i zite d -I Cerkez acelaa cali
flcativ convine ;i imprumutului 'le 10
milioane.
Atât era de ajuns, d -le director, pentru
luminarea publicului. ;De se va infirma
acestea, voiü vedea ce mal am
de spus.
Cu toati stima
N. Kirilov.
CONUENTIA CONSULARA
Atragem deosebita atenliune a cilitorilor
asupra itrnnlitorului arlicol din
« l'Indépendance Belge. Se stie cä l'Indépendance
belge e singura gazeta pe
care o citeste d. Brätianu, cä ea a foss
in tot d'auna desini de bine- voitoare
pentru guvernul nostru care in tot -d'auna
s'a fdlit cu laudele
Demisiunea unul membru al mini -
sterulul roman alegerea uno' nod
titular pentru portofoliul dèvenit vacant
sunt de obiceiü simple incidente
care n'et nits o Insemnâtate politica
ai care nu presint nie' un interes, aceste
schimbarl rémânând mal adesea
neexplicale ;i ne- exercitând nie' o influent&
asupra directiunei afacerilor
interioare sat exterioare care n'ali alt
regulator de cat pe sleful cabinetulu!
d. Ion Bratianu.
Ins' retragerea ministrulu! de comerciü,
d. Stolojan, se produce asti! -zi
In conditiun' cu totul deosebite. 0 telegram'
din Bucureati anunta in zilele
din urmâ câ d. Bratianu, care trebuia
sé meargâ la Berlin ca sé negocieze eu
guvernul german, In privinta modificatiunilor
de adus conventiunei con -
sulare, incheiatâ acum oste -va tun!, eu
Germania, era silit, pentru motive de
san &tate, sA renunte la c&làtoria sa.
Dar jurnalele din Bucureslti, care ali
aparut In urma acestel telegrame, nu
dad In privinta sénat&telpresidentulul
consiliulut nict o tire care ar putea
sé face a se crede c& aceasta era eau -
za parisire! c&liltoriei, tai d. Bratianu
presida Sâmb&ta consiliul mini 3trilor.
E de crezut cd propunerile fàcute la
Berlin de càtre guvernul roman n'ali
Post prinzite favorabil si cä retragerea
d -lui Stotojan are de scop de a pupe pe
searnaacestuia responsabilitateaconvenfiuneicare
a Intilnit In Camera romana
la sfisjitul sesiunei din urmâ, o vie opozitiune.
Aceastâ opositiune, din partea une!
camere de obiceiü atdt de supusa in cdt
propunerile ministeruluï tree pe acolo
ca fulgerul, era atât de simnificativâ
in cat cabinetul a fost silit sé retragá
proiectul de lege prin care sé aproba
conventiunea . Presidentul consiliulul
motivase retragerea lui prin necesitatea
de a lâmuri, Impreunâ cu guvernul
german, oare -care dispositiuni relative
la proprietatea rurali ai la atributiunile
juridice a le consulilor.
Acéstâ declaratiune echivala cu mar -
turisirea neputintei de a mentine in
termenit séi originali conventiunea.
«Era ciar câ'guvernul fusese silit sé
retragA proiectul de lege pentru a nu
se expune la o Infrângere, despre care
nu remânea nie' o Indoialä de oare-ce
Camera numise o comisiune osti!a proiectului.
Retragerea d-lui Stolojan Insemnéza
câ cabinetul desaprobâ pe fostul ministru
Il invinovates3te pentru gregalele
comise In negocierea conventiunis condamnata
de Camera.
Aceast& conventie destinata se ìnlocuiasca
capitulatüle care odinioara
regulaü conditiunea streinslor,i
juridictiunea agentilor consular! In Romanis,
pe cAnd tara era sub suzeranitatea
Turciel, dispune ca litijuirile relative
la succesiunile Germanilor afiâtorl
In Germania vor fi regulate respectiv
de tribunalele ?i dupa legile jéreI
lor de originâ.
«Clavsa aceasta a fost,cu drept cztvênt,
judecatd inacceptabild de conzisiunea
Parlamentarà.
In adevër RomzPuia n'are mai de fel
nalionalï domiciliati in Germania si
ast-fel s'ar gasi rara reciproeitate
efeetiva supusa la un regin>t
neprimit de nici o natie ch-ilis.eta:
caci Turcia este singura fard unde nna`r
subsista juridicfiunea consulatelor.
O conven{ie consulard n'are ra¡iune
d'a fi de Mt dacd e bazatd p'o reciprocilate
efectivä. Acea încheiatà cu Germania
este cu loin! în avantagiul acesteï
pulerï».
Not staruin(.e din partea d-lu! Bratianu,
isbuti-vor sé obtie de la guvernul
german ca acesta sé renunte la beneficiul
disposit;unilor pe care le obtinuse
deja de la guvernul Roman ?
Aceasta s'ar parea cel putin Indoios.
I NFORMAiI úN I
Am spus mai deunzt -zi ce. amici!
d -lui Brätianu acusó pe d. Stolojan
fiind -cá d -sa a cumperat Naftaliná
pentru suma de un milion, sai cä
ministru] domeniilor ar fi tras
oare-eare foloase personale din aceaste.
afacere.
lata cata in ce fel se explicó aceasta
opera},iune.
Dupe ce d. Câmpineanu dedese
afare pe d. Pandrav, de la postul de
director al serviciului domeniilor,
d. Stolojan venind la minister a numit
pe d. Pandrav director al serviciulul
exterior al filoxerei cu leafá
de o mie de lei pe lune. (chiar In
timpul erse! când nu fäcea nimic).
D. Pandrav, era cel care primea
Naftalina de la furnisori si d. Sto -
lojan s'ar fi tnteles cu dânsul, ca
el se arate cá a primit cantitáti de
Naftalin& mai mari de cât se primea
In realitate.
Mandatele de plate, bine - Inteles
se liberali pentru cantitatea de naftalina
fictive., mai mare, lar nu pentru
cantitatea reali care sé primea.
Aceasta este eel putin versiunea
oficialá.
Pentru a se limpezi aceast& afa
cere, ar fi bine s© se arate prin
Monitor citi cantitate de naftalina
s'a primit qi plátit, $i cate cantitate
s'a distribuit, :3i la cine anume.
latá numele membrilor Trib. cezut!
la sortii pentru a presida la alegerile
comunale:
Colegiul I.
Sectia I. d. M. Maca, (prim pres3.)
»
»
II. d. Al. Cologlu (membru)
Ill. d. M. Ghimpa.
IV. d. Dim. Carp, (presed. )
V. d. C. Nácescu.
Colegtul II.
Sectia I. d. Iulian (presedinte),
»
»
»
»
II. d. Stef. Christu, (judec.)
Ill. d. Obedenaru, i(supl)
1V, d. At. Atanasovici (pres. )
V. d. I. Redoi.
VI. d. Stef. Vládoianu,(jud)
VII. d. I. Boambá
VIII. d. Lara.
IN. d. D. Mavrodin.
Ni se certifie . cä urmátoarele
nume vor figura pe lista guvernului
la alegerile comunale.
Gr. Serurie, Bibicescu, I. Ciimpi-
neanu, Stancu Becheanu, Hernia,
Polizu Mic,unescu, Mavrus, P. S.
Aurelian, Dánescu, Dobrovici, C. F.
Robescu, St. Petrescu, Dr. Sergiu,
Gr. Cerkez, Gr. Capaa, Ráducanu
loan, Procopie Dumitrescu, Zamfirescu,
Socee, Carapati, Báicoianu.
Primirn din Rusciuk urmittoarea
depe3e
Rusciuk 29 Octombre 1886
ft ore
Azi dimineata Sobrania a ales
grin aclamatie pe prineipele
Waldemar de Danemarca de
Domn al Bulgariel.
O depntatiune compusa de Mitropolitul
Tìrnovei si de mal
multi notabili va pleca cîtt mai
in grabs spre a oferi Coroana
noului principe.
D. Ion Brätianu s'a tntors asearä
In Capital&
D. Hitrowo, noul ministru al Rusial,
a fácut azi o vizitá d-lui prim
ministru, care imediat a Intors vizita
d-lui Hitrowo.
at
Suntem informati cä jos notati!
candidati pentru colegiul I si al
II lea la alegerile comunale din
Ginrgin, aü fost In ssnanimitate aclamati
In tntruntrea public& a opositiunei
care s'a tinut la 26 corent,
In sala Hotelulu! Europa.
Colegilul i
Lazär Angelescu, Hariton Racoté,
;ngel I. Ulubeanu, Nicolae Camines3teanu,
Alecu M. Miculescu,
loan T. Dimitriu.
Colegiul II
Gheorghe I. Pietreanu, Ghite Dumitrescu,
Bancu Hagi Timase, Anton
Dumitrescu, Stoian Mihaiü.
PERMUTA NU DESTITUE
Informatiunea data acum cite-va zile
de Epoca era exacta. D. Eug. St&tescu,
ministru de justifie, a [mai adâogat
inca un nume la seria magistratilor silitt
sé demisioneze prin mijlocul per -
mutarilor inacceptabile.
D. D. Giuvaru, preaedintele Tribu -
nalulu! Buzad, a Post permutat contra
vointel sale la Cal&resit. Cea ce era de
prevézut, s'a il,tâmplat. D. Giuvaru
's3I a dat demisiunea.
Tribunalul dig Buzas, care era unul
din cei mal bine compilai din toat&
jara, perde In persoana d -lui Giuvaru
pe unul din membri! sér iubitl al stimat!
nu numal de colegir 861, dar Inca
de Intreaga societate din Buzad.
Niel -un motiv n'a putut justifica acest
act de arbitraria. Vechl resimtiminte
ale avocatulu! ¿Stittescu par a
fi 3i in aceasta ocasie, zic unii, ratiunea
determinanti a ministrulul de
justifie. Dupe altii insâ, apropierea alegerilor
ar fi adevératul motiv. .
Ori -care din aceste motive, sad amândoué
Impreuni, aunt de natur& a
ingrija pe tote magistratif independenti
din tara, al a micsora pentru Impric:natr
Increderea In magistratura.
Cu un asemenea ministru suntem amenintati
a vedea ocupând fotoliurile
magistrature! numai pe aceia car' se
vor recomanda prin supunerea $i ser -
vilismul catre regimul for colectivist.
Averea si onoarea cetatenilor fiind
la discretiunea Manoleatilor s3i Androneatilor
colectivitatei, e timp ca fie -
care sé setngrijeasca, atâtacetcarisé
simt amenintati, cat Ii toff interesatil
In de obste sé se uneascà pentru a gasi
o stavilä arbitrariulul ministerial.
Protestul ce l'am publicat alalta -err }i
care a fost Indreptat catre d. Statescu
prin depes}a telegrafica este un prim
pas ficut in acest sens.
Pan& acum nu vedem sé fi avut vre
un resultat.
BULETIN EXTERIOR
CANOIDATII LA TROMUL BULGARIEI
Criza bulgara a ajuns la un punt in
care o solutiune nu mai poate sé tntârzie
mult timp. Conflictul Intre Rusia
guvernul regente! a luat un caracter
acut. Pe când guvernul rusesc declar&
Intr'un mod categoric c& nu va recunoas;te
sic! un act al Adunârel de la
Tirnova, aceast& Adunare urmeaza a
lucra sii aste -zi va proceda la alegerea
principelul. Persoana care va fi aleas&
sé stie ca va fi principele Waldemar.
Dar nu e probabil cA el va primi tra
nul Bulgarie' In imprejurârile difficile
in cari II se va oferi, mai ales dupé ce

PUBLICITATEA
ZIARLILI: I ,, EPOCA`
Tiragiu 6,000 de foi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linfa
30 ban!
Anunciuri fi reclame pe pagina
III finie 2 lei.
puterile ali declarat ca, tnalegerea principelui,
Rusia trebue se aiba un rol
preponderent.
Se poate dar prevedea ce lucrarea
Adunerei de la Tirnova va fi nucti prin
faptul Insufi a neprimirel Coroaneidin
partea principelui Waldemar. Atuncí
cestiunea va remânet+ tot neresolvate
fi BulgariI vor fi silití se proceeda la
alegerea unui alt candidat.
Ziarele germane el austro ungare se
ocupa cu aceasta eventualitate «Neue
Freie Presse» esamineaz& pe diferitil
candidati fi Incepe prin a constata ca.
Rusia a renuntat la ideia d'a pune pe
tronul Bulgariel pe principele de Muntenegru,
sali pe principele Karageorgevici.
Asemenea pare ca candidaturile
principelui de Mingrelia el ale principelui
Dondukof - Korsakof sunt tnlaturate.
Ziarul vienez crede c& candidatul cel
mai plecut Rusiel ar fi ducele Alexandru
de Oldemburg; dar el face greutati
pentru a lesa postul séü de coman -
dent al corpului de garde
sotia sa,
ducesa de Leuchtenberg, nu voeete se
paräseasc& patria el. Principele Waldemar
este fratele Imparatesel Rusiel
fi al Regelul Greciel. Prin urinare
nu va putea primi d'a fl principele Bulgariel
fare consimtimtntul Rusiel. Afar&
de aceasta el este c &s&torit eu o
princesa de Orleans care e catolicä si
nu va permite nici o data ca copia el se
treac& la religia ortodoxa a orientului.
Nu reman dar ca candidati posibilt de
cât principele de Leuchtenberg. Acest
din urina nu va putea refuza In fata
steruintelor Imparatului Alexandru.
El a fost cas&torit cu o princesa de UIdenburg
ci are un flü de 7 ant.
Dar, precum am zis la Inceput, toate
aceste candidatura nu sunt de cât presupuneri.
Pena aste-zi cestiunea ale
gerel principelui Bulgariel n'a luat
Inc& o forma legala. Mai tutâiü validi -
talea deciziunelor ale Adun &rei de la
Tirnova este contestate; puterile nu
s'ali pronuntat In privinta acestul punt
insemnat fi ali lesa Rusiel toata initiative;
Dar pare ce o Intelegere este
aproape d'a se face Intre Anglia si Austro-
Ungaria pentru a pune oare care
margini actiuneï Rusiel. E probabil
ea discursul pe care il va pronunta astazi
Lord Salisburyvacontribui alamuri
situatiunea.
V.
FOITA ZIARULUI «EPUCA>o
JULES MARY
29
PRIETENLL BARBA=.
(Urmare)
El a sis : «Pieaca 1» respunse Gil -
bert Incet... cu resemnare... El ordoan&
s ;i, dupe cele ce s'ali petrecut e dreptul
sea,... De acea plec !
Ea repeta, rate.citä
Dar ea, dar eli ?...
Caci de odat& Incepuse se Intrevad&
viaja ce va Incepe pentru danna, Indate
ce va plece el.
*i arata amantulut el , vorbindu'í
scurt, Incet, cu greutate, desaspera
rea, temerile el, ceut&nd argumente In
egoismul fi slebiciunea ei de femee.
Putea s'o päraseasc& ast -fel 1.e cum
se gândea la asemenea lucru?... Ar fi o
latitate... N'avea nici o mili, de clanse ?...
Ce vista va duce eal... Gilbert era unicul
et amor... fericirea... Dumnezeul
el... Dace ar dispare el, ce'í va mai remane
?... Golul In jurul ei... uritul ucig
&tor... fi ura tacut a berbatuluí e!1...
Ea avea 25 ani... era frumoasa... fi iubea
lumea... amorul... Si adora pe
Gilbert care If devenise atât de necesar..
c& nu mal putea exista fare desmerdArele
si särutärile lui... Dupe cate -va
CRONICA TEATRALA
LA SOSSFL
Fund ce teatrul netio:ial dater" sear&
pentru a treea Dare comedia Cucoana
Chiri/a în Iasi, despre care sm vorbit
deje, m'em folosit de aceasta Imprejurare
spre a me duce se vez trupa care
joaca In Sala Bossel sub directiunea
d -tor I. Ionescu ei N. Hagiescu.
Afleul entente pentru prima Dare
piesa : «Arenturile lui Pirpirel adita
cum am zice mai pe romeneete entempl(ìrile
lui Pirpirel.
M'am chinuit cam mult de la Inceput
ca se me pot domiri ei se pot sti
pentru care pricing aceasta comedie
poarta titlul In chestiune, fi nu altul.
Cu Coate silintele mele n'am consta -
tat de cat un lucru fi anume ca Arenturile
lui` Pirpirel se numeaü mat nainte
Un flagrant delict ; piesa flind cunoscute
sub acest titlu, a fost botezat&
din not) fi oferit& ca trufanda.
Acestea sunt chitibufurt spre a strage
public& fi nimic mat mull ; pare
ca la no! numele lucrerit trebue se aiba
mai mutt efect de (At chiar Iucrarea.
Se fac darea de scarna precisa a comediei
ce s'a jucat Marti zeara la Bosel
'mi -ar fi lucru peste putiute, reel
tonta aetiunea se rr.azema pe lncurceturile
cele mat nebunaticc ale une' i-
.maginatiunl vesele, foarte veselA. dar
In Iegäturi strinse cu aiureala.
La Inceput a fost vorba cal -va timp
despre o umbrele. uitata la o modiste,
ei pe acest terim, urmariam firul actiunel
când am dat peste altul care
este eel urmätor: Un proprietor anume
Andronache BrotecicA are o fata Elena
ei o sore Agripina ; mai are un nepot
Mifu, un prieten Pirpirel, un profesor
de englezeete pentru nice sa anume
Alexandru Spr&ncenica fi un pretendent
tot pentru flica sa anume Zorneescu
militar In retragere.
Mifu, Zornaescu ei profesorul iubese
pe Elena care are sl&biciune numaI
pentru acest din urine, ear soro
batrinului s'a amorezat de Zorneescul.
Spre a remane mare ei tare ei apre a
scapo, decel l'alilconcurentl Mieu pune
In lucrare o tesatura de intrigt elandale,
care daü naftere unor Incurcatur'
ce sfârfesc prin a zepeci ei a
produce un ris nefiresc fi nervos pe
buzele spectatorilor. Aceste IncurceturI
merg pin& la actul al 3 -lea and toate
intrigale tut Mifu suns date pe fa(.e din
preune cu istoria umbrelel de la Inceput,
plus o alta istotie eu modista
Otilia, cea ce me face se povetuesc pe
d. Hagiescu se boteze aceasta comedie
cu numele de «Intrigale lid Mi,cu»
Indatt titlul Aventurile lui Pirpirel
nu va ilai face efect, precum s'a IntAmplat
Cu adeveratul titlu «Un flagrant
delict !»
Tot de o date I1 mal povatuesc se mal
.poleasce purin oare care cuvinte de o
cruditate prea afare din cale: se se glndeasc&
ce In sala nu sunt numar soldati
din orchestre, mat sunt fi spettatorii
din loji ei parter.
Se vorbesc putin despre jocul actorilor.
D. N. Iagiescu s'a aretat ca tot d'auna
artist cu mult talent si m'a fecut
Will de o fericire atât de dorata, atât
de c&utatA, Intrevezute In fine, se se Intoarce
la neantul de alta date ?... Nu,
nu va consimti nitr -odate. la aceasta...
Dupe pasiunea for vie ei tenere, se nu
mai afte imprejurul el decât rateale,
indiferent&, dispret ?... Ce, Gilbert nu
Intelegea aceasta ?... Dar mal bine rufinea
decât o viatä atât de ticäloase!...
Pe and el va umbla prin lume, trist
poate In primele zile, dar curend men
gaial, ea va plânge dupe amorul séü,
lângä un berbat posomorlt fi tacut, a
cärui privire va apasa asupra er ça un
prepus, a carul cuvent va fi pentru densa
o benuiala, o alusiune!... *i niel -odata
speranta cA aceasta se va sfIrfil...
Niel odatal... Veclnie melancolie, sus
pine, lacrimi ascunse, manie neputincioasä!...
Vecinic Intunerecul, fi nici -odatä
o raze de sperante!...
Asculte, Gilbert, zicea ea eu o voce
grabite... ceea ce vrai se fact' e prea
crud... Nu e drept... etti fericirea mea...
Trebue se ramât... Niineni nu poate se
te silea.see se piece.. Gândeete purin...
Uite -te la mine purin ?... Stil Cum Imi
plac ochil tel... De ce nu cutezi ?...
Refuzi ?...
Trebue... Catherine...
Te temí de el ?...
Crezi?
AtuncI nu me ma! iubeeti...
Ba da, te iubesc... si mai mult
decâ ori- când... Te iubesc Catherine...
fi 'mi pari cu atät mai frumoasa fi
mai de dorit eu cat stili c'am se te
perd.
EPOCA 30 OCTOMRBE
se regret ca na'I vez pe scena teat rului
national lnt;onjurat de semenit sets
Tinerul Al. M arinescu, are vElor ;
suet sïene in care l'amgasit foarte natural,
capitate scumpä care lipseete
multora.
Leonteanu e foarte rece. ear d -nu
Leone profesorul care a aprins anima
Elenet poate fi luat ca idealul bArbaluluI
comun : pentru un rol de amorez,
s'ar fi putut gasi o figure Ceva mat
drägut&, o Infatieare mai putin caraghioasä.
Serviciul eel mal mare ce pot face
d- foarei M. Costinescu e se nu o pomenesc,
ear pentru D -na E. Stoenescu,
doresc din suflet se poatA gasi o eerier&
care se pue urechile noastre la
adapostul glasulut pitigaiat ce am auzit
eri sears.
D. D. it-
DEPESI HAVAS 64
1 i:ruu. a. 9 Noembre. Alegerea printulut
\Valdemar posts fi considerata acum
ca un fapl tmplinit. Adunarea tntrunita
asta-seara in seditit& secreta, a discutai
alegerea printului. ReEtentìi si ministril
(Tait de Gi1't.
D. titamhulutf ia Cual tnt&iù cuvW ul 'yi
expune motivele ce le a aralat de mai
mulle pentru cari alegerea printulut
de Bateuberg e intpusihila. El spuue c&
puteriie nefixtlhd un candidat, :\dunarea
lrebuia ea siugura se fan alegerea print,ulut.
llegenlitl explic9 pentru ao printul Waldemar
avea toate c,aliLatile pentru a fì ales
de popwul hulgar, ca numele seu tnalta
sa Inrudire cu 'l'arul, cu regina Angliel si
regele Grrciei este un gagiu de speranta
pentru viitorul l3u4;ariel.
FI spune apol cA ahtbasadu! ü pulerilor
consultatl de d. Grecolf la ConslanLiuopol,
aft exprimat opiniunea c& ar fi folo-ilor
s8 nu se prelungiasca starea provisorie
actuala.
Regentul nu ascunse Adun&rii c& Rusia
probabil ar refusa se recunoasce alegerea,
dar c& eu Loate asLea trebuia sé o l'acg; ca
de altminterl numele alesului arata tudestul
sentimentul deitmp&cuire al guvornulul
3i adun&ril.
Dac& printul \Valdemar ar refusa tronul,
guverhul va avisa; $i regentul insist&
din nor, asupra numelul printulul Waldemar,
zic&nd c& guvernul ar demisiona
dacA s'ar realege printul de Battemberg.
PaLru alfil oratott ait mal lust apol cuvéntul.
D. Stoianolf alta data geful partidulul
printulul Alexandru; vorbi in favoarea
printului Waldemar. El 'ql tucepu discursul
zicAnd: ktegele a muni !" 'rC&i89c&
regele !,)
S'a discutat spot cestiunea trimiLeril
unel delegatiunr la printul Waldemar.' Pe
la orele it se terminara desbaterile, dupa
ce adunarea vot& decise prin aclamstiunr
c& Sobrania va alego pe printul \Valdemar
de Danemarka, ca print al 13ulgariei,
ca alegerea selemna va avea loc ratline
Mercuri la ora 10 dimineat& fi c& adunarea
lasa guvernulul grija de a numi pe
membril delegatiunir, precum si de a fixa
numérul tor ziva plecaril peutru a remite
printulul Waldemar documentul ce
poarta hot&rtrea Sobraniel.
STIRI MARUNTE
Litait eerate. Attain c& o houe linie de
cale feral& se proiecteazaa se face tnare
Pirotebnia si Arsenal.
Tu o vreai, net' am putea ft Inca
ferititi....
Ferititi I zise el, and din cap...
Pentru asta ar trebui se nu ne mat
amintirn L.. Ea se cutremure. Avea
dreptate el. Ea vola se se ameteasca,
se pearza memoria l... A! daca ar fl
putut se uitezilele trecute cum sa ulte
un vis rea L. Amorul lui Gilbert, nu
'I mal dorea deja de cat ca pe un vin
tare care ar fi Imbetat'o... El nu mai
era scopul... ci numal mijlocul l...
Gilbert, of vrea se pot se te rog
In genunchi fi se-te sarut mánele i
se te silesc se me ridici $i se -ml etergi
lacrimele 1... Gilbert, nu fit nelndurat
te rog, fi nu me sili se fac vr'o nebunie...
*i de o date, adause, mal incet,
ca si cum s'ar fi temut de a fl auzite,
chiar de Gilbert :
Am conetiinta de rufinea mea fi
i de crima noastre. si nu vrean se duc
pe una fi se respl &test pe cea l'a''ta
eli singur1...
El o Intel'se fi emendot t &cur&, fare
a se uita unul la altul.
Catherine, zise el, sé ne despartim,
ne m &rim numal parerile de Mil,
ne atItám jalea.
Te -at saturat de mine, si te temí
de banuelile mele ?
Nu fil neomenoasä. Nu'ml men
tristeta. Sufer mutt, mai mult de cat
pot se -t! spun. Si d -ta te Indoeeti.
De sigur I Mé indoesc veztndu -te
atât de liniftit ei de rece, In ajunul
une! despartiri care me sperie ma!
I mult de cat moartea chiar...
Sosiri si pleesr'. D. Nicolaus Racovita
care a asistat ça delegai din partea
Al.eneului din Craiova la serbarea ppuneril
pietrii fundamentale a Palatulul Atheneului,
a peresit all Capitala. D -sa e membru
fundator al Ateneulul.
RTNE I!VF(ift1MI i Tl
Se zice cif articolul ziarulul l'Independance
belge privitor la con -
ventia consular& ei pe care il publiciim
mai sus, este inspirat de d.
A. Stolojan.
Maine Joi, la ore fi jumétate va
fi o Intrunire a opositiunii la Sala
Unirea. Se va citi In aceasta Intrunire
numele candidstilor opositiur,iI
Itentru consiliul comunal.
Stir; ce primim din Paris ne informä
cà ziarele le National, le Voltaire,
le .1101 (l'ordre etc. critica foarte
niult pe d. Ion Brätianu pentru actele
de violent& comise _le agentil
sei, 3i Cu complicitatea guvernului.
Auuntàtu eu pläcere càsirtoria
d-coarei Zoe A. Pascal, nice d-lui
decan al facult&tii de drept Aristid
Pascal, eu d-nu loan A. Filitis, fiul
d-ne! Elena A. Filitis. CRs&toria religioasa
se va face Duminee& 2 Noembre
la Doamna Bälafa.
Felicitärile noastre tinerii perechi.
Maine sear& la Ateneu se va tine
o intrunire a colectivitätii.
Politia alearg& In toate pärtile
pentru a strange lume.
Aflam positiv ce. Indata dupé inchiderea
Sobraniei bulgare, d. Nacevici,
ministru de externe al Bulgariei,
va sosi In Bucurestï.
s
Citim in Ro,ndnul:
Nelntelegerile fund In randurile
colectivitatil, lista candidatilor guvernului
pentru alegerile comunale
nu s'a putut inc& forma.
ULTIMA ORA
l'èrnova, 10 Noembre. Sobrania
s'a Intrunit azi dimineata la orele li
ei a ales pe printul Waldemar de Da:
nemarca ca prin al Bulgariel.
Londra, i0 Noembre. La banchetul
dat In sala de la Guildhall, lordul
Salisbury vorbind de afecerile din Irlanda
spune ea problema consist& mat
mutt Inadministratia unui bun guvern
de cat In modificarea legel.
In privinta Egiptulul Coate cabine -
tele aú racunoscut cA ocupatiunea trebue
se aiba o durata limitate nu de
timp, ci prin isprâvirea opere! Intreprinse
pentru prosperitatea Wei. Con -
ditiunile Egiptulut nu sunt ast -fel in
cat se poate fi liberate de controlul unei
puteri streine.
Relativ la cestiunea Orientulul dupe
Catherine, dace. trebue, de vreme
ce onoarea o porunceete...
Onoarea I zise ea, ridicend diit
umere... Et bine, dace onoarea te Ingrijefte,
nu glndeeti c& aI tot atât de
mari datoril catre mine ca fi cotre
barbatul mea ?... Dace onoarea ce
straniü cuvant pentru o femee care
iubeete, Ili porunceete se te dep&rtezt
de llolgan, nu -ti ordone ea tot attt
de tare ca se nu me paraseetl ?...
Care din aceste doue probitätl It!
pare ma! imperioase ? De care te vet
tine ?...
Amicitia d -tale pentru Holgan, or
amorul d -tale pentru mine va fi mat
tare ?
A I cum me torturer...
Dar eü sunt fericitä oare ?
Am fost einovatr, Catherine, ace!
om ne e stet de superior In cat trebue
sé privim ordinal sea ca pedeapsa
noastra...
Tie lesne se vorbefti ast -fel, d -tale
zise ea riztnd nervos pedeapsa cade
numai asupra mea.... mat la urme....fi
de sigur mintea nu 't! -ar fi atât de ufoarä
ei de bine dispus& dace a! fi con -
damnat la viata care me afteaptä pe
mine....
Trebue, Catherine, vol piece. Nu
se cuvine së ne mal vedem...
Tlréra femee era Intr'o agitatiune
nervoese Brea de zugr &vit, coprins&
In acelaf timp de groaze, de.mânie, de
desperare. Ea apuca mânele lui Gilbert
fi le sérut& eu pasiune.
- Gilbert, Gilbert, nu ti -e mil& ?....
istorisirea afaeerilor din Balcani, lordal
Salisbury face elogiul curagiului
fi perseverintel de care ali dat proba
Bulgarieì. El spune et apararea tratatului
de la Berlin incumba puterdor
europene si cä dace. ele vor sustine
conventiunea, Anglia nu va fi cea din
urine pentru a face aceasta. Politica sa
se deduce din cea urmata In trecut.
Ea nu se ;Inssrcineaze singura a face
se se respecteze tratatul 1n profltul
altor interese britanice ar fi lovite,
Anglia nu va solicits nici un ajutor,
ea $tie se se apere pretutindenl.
Londra, 10 Noembre. Lordui Salisbury
adaoga ca interesele imediate
ale AnglieI nu sunt In acest moment
angajate. Austria ei Turcia par ce privesc
evenimentele In linifte fi fära temeri.
Austria are mart interese In Balcani.
Pärerile eI trebue se aih& o greutate
considerabila In consiliile guvernului
englez. Politica et va eäl&uzi pe
a Angliei.
Lord Salisbury conchide zicênd: «Nimie
pentru moment nu de toc la temer'
pentru liniftea Europei. *tim ca poporul
englez ne va sustine dace am
avea a face fats obligatiunilor noastre
dar spelt in ce aceasta eventualitate
nu se va produce. Mal speram asemenea
cA sub influenta opiniunii publice
tinerile libertari amenintate acum, nu
vor fi atinse $i ca deerpturile ce par
compromise vor remane neatinse.
Londra, 10 Noembre. Ziarele englezefti
suet unanime pentru a aprobe
declaratiunile lordulut Salisbury, spunênd
ca Anglia nu se face nimic afar&
de initiative Austriel.
Nis, 10 Noembre. «Skupetine». Venind
In deshatere proiectele de imposite.
opozitiunea cere prioritatea pentru
discuriunee bugetului. Guvernul si
majoritatea se open la aceasta.
Dupe un diseurs al ministrulul de
flnante, skuPetina cu o imense majoritate
adopta principini protectulur.
Ce! 9 fefl ai opozitiei 'fi -ali dat demisia.
CeI l'alt' radical' ali luat parte la
discutiunea articolelor, In favoarea cä
rora ali votat eu majoritate.
PRIMARIA COM. BUCURESTI
PUBLICATIUNE
C&rtile electorale ale Colegiului I el
Il pentru Consiliul Comunal, remase
pana acum nepredate, le pot primi d -nit
alegetori direct de la Primârie In zilele
de 30 9i 3i Octombre el i Noembre ;
iar In zilele de votare in locul biurourilor
de alegere.
p. primar I. G. Bibleescu.
Secretar general, C. Zatreanu.
No. 35772
1886 Octombre.
D -na Sesila Taueen, Cleopatra fi Ecaterina
Catopol, Genil N. Balacescu, Alexandru
fi Grigore Teu3an, d -$oars
Elisa Miller, d -na Ecaterina Miller, d -I
Ion Miller, d -rele Olga MArgaritrscu,
Maria Balaceanu fi d -I Dumitru Bala -
ceanu aú durerea a face cunoscut !ncetarea
din viaja a mame!, soya, soacr&
fi matuee
D.NA ELENA CATOPOL
Incetate din vial& la 29 Octombre fi ve
roage se bine voite a asista la ceremonia
funebre care va avea lot Joui
30 Octombre 1886 la 3 ore p. m. la cimitirul
Serban -Vodte
El cl &tina din cap, invins de dure -
rea ei, afa de tulhurat, ea nu mai gasea
eu ce s'o convingà el repeta cu
steruinta.
Trebue Catherino, trebue !
Cum, and te rog eli ?....Mare lucru
ICI cer ocre ?.... Nu, mal nimic 1....
Asculte, poste te ver Indupleca....Sunt
sincere....Pricep cA dupe cele ce s'ali
petrecut pe Speran ;a, te-al aflat fata eu
bärbatul meli Intr o afa situatiune c&
al fost nevoit se te plect ordinelor sale.
Nu se putea se ve bateti In duel...Inteleg
ce. In asemenea Imprejurare ter&
seamen sai grozava peutru tine, al pro
mis se fug!....dar trebue se pñrase>!tt
Dieppe ca se te til de cuvent?...A I dace
al voi ?...ai renane aici....nu ne -am
mai vedea....dar af eti cA egtl itng&
cA suferl ca fi minc....ce euraj
ae avea atunci I...Oraeul e mie... ne
am Intilni din and In and pe undeva,
Intr'un salon, pe termul meres, fi acolo
e ufor sé schimbl o privire, fi cu o privire
cat nu pot zite ?...Nu'ti dai adesea
viaja, mai mult de cat viaja, sufletul,
Intr'o privire?...Pentru mine, In sin -
guratatea fi jalea mea, ea ar fi nepretu:ta,
mi -ar da puteri fi te Incredintez
es me vol multumi cu atât....Nu
voi cere nimic mai mult...Nici un zimbet
macar.... spune e greü aceasta'
E mutt oare ?...Ast -fel as putea fi Inca
fericite....Nu'ml refuza aceasta Gilbert.
3
(,Va urma)

PREI URI FOARTE REDUSE
SlRl L UEPUSIT AL IUE1 ER ITELl1R ; BE
Se gase;te numal la sucursala
general& tn Bucuresti,
strada Lipscanl No.
96, lang& Banca Româniel.
Fabrica pentru SOBE-NEIDINGER
H. H E IM. V i e n a- D O b l i n g
DE I1(I1111I11 ;úm dad-lui
V. Hiott din Str. l.
teran& 15, mobilate $i i
mobilate avénd 22 camer,
grajd de 10 cal, sopron
6 tr&surl, 2 pimnite, 1 pu(
$i gr&din& cu 2 pavilioane.
Doritoril se vor adresa la
d-nu proprietar in toate z
lele de la orele 8 de dira
niat& pin& la (5 sear&.
semenea si de arendat
la Sf. Gheorghe viitor m
sia d-sale Copaciu din d,trictul
Vlasca pl. C&lnist.
#111111111141411111+14.4,*4*301414.110191.14;:
I VerrITER to
I Are onoare d'a informa numeroasa sa Clientelá,
a deschis si in
BUCURESTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
0 CASSA DE CROITORIE1
g Care va functiona in acelea$i conditiuni ca i r
aceda din
I62.$
M swassiNsiNvis$Itiï+**E4,w114Aiil*FIESSWgï.SWIWS 4
G. H1LLMER
- BUCURESTI
No. 12, Strada Stirbey-Vodä, No. I 2 htnga Orpheu
Instalatiune de aparate ou
gazaeriangasolin de la 10 pane
la 500 fiacare.
MAGAZIN
de lampe hrevetate « Excelsior»
far& ftllsi cilindru arzând far&
nici un pericol chiar daca lampa
se restoarn& san cado.
Bogat asortiment de aparate
pentru iluminare precum
Lampl,Lanterni,Lyre. Candela -
breetc.ca si Iamplde lipit $i luminare
(sfesnice) cu benzui&.
\'énzare de petro'eu, benzina, gasolina si uleiuri mineraie,
prefacer! de limpl obicinuite dup &noul sistem Excelsior.
Atelier pentru ori -ce lucrarl atingatoare de acéstaspecialitate,
Serviciul prompt cu preciurile fixe si moderate.
Mare depon de Canale (itobinette) si toate obiecte e pentru
conduele cíe ap&, gaz $i vapor din toate sistemelo de
cele mal renumite Fabrice.
Singurul representant pentru Romania.
r M
EPOCA 30 OCTOMBRE
R E S T A U R A N T
LA
I E L U L A L B
ANTON PETROVICI
,. ' ', ,le Cliente'e cA va traits-
.I:,,,,;,,,lu .. u il ada `f. louica alAturt cu
I..... \ 1 11 111t 11 It tapit, ria s;,atele palatulul Regal unde
`nCfz"
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbr'stica .t ;ptìnrlülalì.
Metodo t'entra a rnréla singur a serie i a vorbi
limbo francc_dì.
Subscriplinne pentru curs eomplect I. n..30.
Abonament pentru doue (uni' I. n. 5.
Se trimise dupa cerere un numer specimen contra
0,25 bang fn marci' postale.
A esit de sub tipar No. 6 BUCURESTI
A DM INISTR ATTA
STRADA DOROIfNTI1OR, NO.133
i! LA ORASUL VIENA
a`./ ac.Iloi, ., ALAVILLEDEVIENNE ---
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieninntntc Mi Rollditate urmatoarele
noutati :
Rufarie pontru Doamne si Domni. Flanele, camasi ri ism2ne de lAna dupa
Fete de masa, servete si prosoape de panza. Rlstemul prulTesurului Dr. G. Jaeger.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Gulere si mansete de olanda ultimu fason.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Mare asortiment de cravate ultimu fason.
si latimile.
Corsete frantzuzesti cu balene veritahile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo- Trousourl compleete pentru fidantati.
rate.
Layettes si'i'rousouri pentru copü.
Ciorapi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse, Trousouri pentru pensionate, oteluri
de bumbac, do !Ana si de matase. si restauranturi.
- e
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a a1,lrut CATALOt:U NOSTRU
ILUSTRAT Si VA FI TRII[IS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORASUL VIENA
CALEA ViCTORIEi, PALATUL DACIA ROMANIA
vis -à -vis de libraria Socea
AVIS IMPORTANT
PENTRU
A aparut de sub tipar carte intitulata:
TOALETA FEMEILOR
care trateaza despre tnfrumusetarea fetel cu substance
simple naturale, recomandate de higien& $i medicina. Aceast&
carte necesara orl -cerei doamne coprinde peste
100 recete, de cari se poate folosi en sueces ventru infrumusetarea
fetel, conservarea pérulul, disparitiunea pestruelor,
curatirea si soliditatea dintilor. Toate aveste retete
prescrise de cel mai celebri autori medicali si de
practica casnica atât acea veche cat $i cea noué, ofer&
cea mal mare garantie de eficacitatea tor. Preparatiunea
for se poate face chiar in fie -care casa, caci substentele
necesare sunt arétate to mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea carta era mutt simtita si aparitiunea
el, de asta -zi, o face chiare a fi prenumérat& tntre cele
d'antliü carta deHigiena In limba romana. Cu acésta doamnele
vor fi scapate de tntrebuintarea apelor, alifieler $i
si pozilor, ce se gasesc pregatite In comert si cari In genere
nu fac de cat distrug faumusetea naturals si causeaza
perderi ireparabile.
Aceasta important& brosura esita de sub editura libra -
riel Universale 'ZACHARIA NICOLAU» din Ploesti se vinde
la acest magasin pe minimul pre? de 50 banl esemplarul.
In Bucuresti de vénzare la Libr&riele E. Graeve, I. Hai -
mann si Leon Alcalai.
í
CALATI, HOTEL EKSTEIN, GALATI
HOTEL EKSTEIN
GALATI -
STRADA MIRAI BRAVUL
Recomand Onorabil. voiajorl H telul meü nuoti
,nstruit $i mobilat, situat pc str. Mi hai Brav (Cuza-
Vod& ¡care ofer& toate avantajele necesare intere -
selor Onor. Public find situat aproape de Gara,
Tribunalul, Curtea de Apel sl tn centrul Orasului.
Tot odat& serviciul e foarte prompt, camerile spatioase
si si bue &t &rie aleas&. lar preturile cele mai
moderate. (167)
GALATI, HOTEL EKSTEIN, GALETI
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE (IRANICA
DE LA COTROCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat
Usina situatä la Bucurefti, Cotroceni,,,Soseaua Pandurilor,peste
drum deAsilul ELENA, legatä eu catea feratä prin stafiunea Délu Spirea.
D.RECTIUNEA SI DFPOSIT PRINCIPAL IN BUCURESTI, STR. BIS. ENI, 5
Adressa telegrafioa : A S A Bucure st i
DEPOSITE SECUNDARE
In Bucuresli, Colea Gririt:a, No. 66. - Gr Braila la D. G. Grosorich, piatza Sf.
Ar/ anyhcl. - In Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria National& ale carel produse aü obtinut la Expositiunea Cooperatorilor
din Bucuresti cea mal mare recompensa
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I -A
Estros din preturile eurente pentru Rucuresti
P R L T U R I L E
Cal.B
FEUIL IIATERIALCLt'I
Pavele pentru bordure
Pavele pentru pavagin
Lespezi patrate
Patrate felurite
Borduri de gradin&. .
Caramizi refractare .
CM'amizi cu 6 gauri .
am.l.
am.p.
am. p.
a m. p.
am.l.
am.c.
am.p.
i
270
380
3 240
1 150
42 320
85
>
4.25
15.00
11.00
10.00
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
se EMAN UEL
N 4, Str. Luterana, No. I colt:ul Stlrbey-Voda
Efectuiaz& ori-ce mobil& sculptat& si nesculptat& pentru
Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc.
SPECIALITATE DE LAUPEI RI
Deposit de mobile eu preturi esceptionale.
Cumandele se efectucaz& prompt dup& modele.
325 4.00
250 14.00
360 10.50
?10 9.00
130
g
r.r
300
230
320
180
100
3.75
1 3.00
9.50
8.00
Se alluce la cunostinta Onor. Public ca tn Bucuresti $i Orasele In care ese -
cut& lucrara pentru Comuna, Societatea sé Insarcineaza $i cu esecutarea, garantand
tntretinere a un ansi afa la usina materiale vechl $i disforme
-- CU l'RETURI FOARTE REDUSE --
lOm
F A lt A t' I: It I C 0 I.
LUMINA PRCUT.4
Cu onoare vin a face cunosen,
onor. P. T. public ça am primi?
un mare deposit de
.1.
Caucas (Itusia) tn
Cassa d'import E. DINE it iii :. i
Galalzi si 8otosani si le ofer cu u:
pret(e, foarte moderat trimise franc
la domiciliü dupa cerere pria
Carte Postala la adresa de mal
jos.
Asamenea ofer cu unpret foart,
&zut Petrolefi ilegal din prima
labr c&I. Niculescu, Bazar Ploesti.
Cu litru.
Cu stima
A. 6111.1)111.
-I 0 .l I 11 :1 .1 \ 11 V rl
D. C. COSTA FORU
ADVOCAT
8-10 dimineata, 6-8 seara
pe Aletil Mitropoliei N.3
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
--...---
TORNATORIE DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
BUCURESTI, CALEA VACARESTI 251, BUCUR'STI
..r Ills de vin etc.
il
Setnsarcinéza cu constructi.uni
de turbinesi mori cu pre -
turi mal reduse de cat acele
din Viena si Pesta.
PRETUL
Unel mori cu 1 piatra. de 36
lei 1900, cu 1 piatra de 46 leI
2100,cu 2 pietre 36 let3600,cu
2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteaza repede ori -care
lucru de turn&torie sail mecanicâ;
precum; olane simple
si ornate.
Mare asortiment de mobile
pentru gradina, armamente
pentru grajdurI si teascuri
Mara deposit de fece raiuri pentru vagonete
décauville, tzeve de tuci Ma re asortiment de
pietre de moara. La Verté- sous- Jouars. sit
Bucureltr, -- Typografia ziarulur EPOCA Piala Episcopiel A'o, 8
d'a-
IIF 1`t'f11R11T cum case-
. din Batiste,
.ida Scaunclor No. 46.
Camere deosebit, depeudin(ele:
grajd, sopron,
cuhnie,sp&l&torie si alte lrel
cameresi grâdin& spatioasA.
Doritorll pot visita casel,
in toate zilele. Penlru con
di(il a se adresa la d-nu
G. Costa-Foru 3, Dealul
tupoliei, san la redac(ia
poc'ci.
CASSA DE SANATATE
- BUCURESTI
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Land administratia cases de sanatale din Bucuresti.
aduc la cunostinta generala ca de azi tnainte Incepe
fonctiona; ori -ce persoana bolnava are dreptul de a reclama
pe medicul care voeste din aces ce an aderat a 1
numérati tntre medicil corenti $i consultati.
Sarcina de medic permanent al Cassel a bine -voit a
lua d -I Dr. Teodorescu Florea asistat de d -I Dr. P. Manea
si ca moasa d -na Elise Hasan.
Pentru prospect san alte informa(ii se pot face cerer'.
Inscrise (francate) salt de a dreptul to localul Cases catr,
sub - semnatul
1886 Octombre 1. Director: G. I. Livezeanu.
xxxxx xxxxx
X X
MAR ELE
HOTEL DE FRANCE.
X- Ht'C'l'RETI
X No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. X
Cel mal mare ,si elegant otel din Tara, situat
pe talea Victories In fata Strader Lipscani, din
noü clädit, avénd patru falade, ast -fel In cdt
ACoate ferestrele respdndesc In stradä. Cu desä-
no il montai, dupa stilul cel mar modern,
restaurant ci cafenea foarte spacioasä, berile
,Ci alte con forturr, curälenia cea mar exem-
Salon pentru soarelele, nunlr, banche-
xvérfire
avénd
Aplarä.
turf fi altele. Toate lucrurile de consumalia
de prima calitate, prelurile moderate ,ci serviciul
cel mal. prompt.
PH. UGO
ANTREPRENOR
Xxxxxx xXXXxo
DE VENZARE
DE INCHIRIAT
chiar de acum Casa din
Strada Brezoianu No. 47.
Doritoril sé se adreseze
Calea Rahovei No. 187.
PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
S'A PIERDUT`ue
Cu cliei miruute duitr'o
birj& pe drum de la piafa
episcopil pan& la capul Calei
Victoria.
Cine le va aduce Str. Clementit
No. 6 va tua o buna
recompensa.
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE DE COGNAC
SI DE
MICA TARE i SLiBOVITZA
Pietre de D'loara, curele si
tote uneltelesi accesoriipentru
exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu
se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucuresti, Strada Coller No. 49
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR J A E G E
Recunoscul ca cel mar escelent
MEDALIAT ACUM IN URMA, DE dURiUI MEDICAL DIN LONuRA CU
MED ALIE DE AUR
Sub-semnatii avénd numai noi singuri dreptul de a fabrica
vestmintele de lana ce se poarta pe dedesupt vesminte zise
Normale, precum sl cuvertirile de paturT in lana curata de
Camila, garantând contra racelel $i a reumatismulul.
Delaräm ca nu recunoa,ctem ca veritabile de cdt
flanelele ce se gäsesc in magasinul
AUX
:UATRE ZAISQ'
72, CALEA VICTOR!I 72 VISAVIS DE PAt.;;Túi. REGAL
DR JAEGER W. BENGER'S Soehne STUTTGART.