Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
50 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal Tabelul 3.2 indică frecvenţele fundamentale medii caracteristice fiecărui segment. Procentele sunt calculate relativ la segmentul median: Tabelul 3.2. Frecvenţele specifice segmentelor vocale Atac (Hz) (%) Median (Hz) (%) Cădere (Hz) (%) A 120 110 109 100 124 114 E 112 106 106 100 117 110 I 130 115 113 100 123 109 O 118 109 108 100 119 110 U 116 117 99 100 99 100 Se observă că frecvenţa medie a segmentelor de atac şi de cădere sunt cu circa 10% mai mari decât fecvenţa segmentului median, care defineşte sunetul vocalei. Acest lucru este valabil şi în cazul în care vocalele apar la începutul, respectiv la sfârşitul unui cuvânt rostit izolat. În primul caz, amplitudinea creşte de la zero la valoarea maximă într-un interval de timp de 30% din durata vocalei, timp în care fecvenţa medie este mai mare cu 10% faţă de frecvenţa vocalei. În cazul în care vocala apare la sfârşitul cuvântului, pe aceeaşi durată de timp se petrece fenomenul invers: amplitudinea scade, dar cu aceeaşi creştere de frecvenţă. b) Sunetele vocalice rostite în silabe accentuate În cadrul acestui set de experimente s-au efectuat studii legate de comportarea vocalelor atunci când sunt rostite accentuat (făcând parte din silabe accentuate ale unor cuvinte) faţă de situaţia când sunt rostite în mod obişnuit, neaccentuat. S-a constatat că ele se comportă diferit în cele două situaţii prin modificarea amplitudinii, frecvenţei fundamentale şi duratei vocalice pe parcursul rostirii. Spre exemplificare s-a ales cazul rostirii silabelor /MA/, /ME/, /MI/, /MO/, /MU/ la modul neaccentuat, cât şi la modul accentuat. Figura 3.74. Silaba MA neaccentuată. Frecvenţa fundamentală este aproximativ constantă, egală cu 102 Hz. Figura 3.75. Silaba MA accentuată. Se observă creşterea amplitudinii, frecvenţei şi duratei rostirii silabice. Frecvenţa variază de la 113 la 121 Hz.
51 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal În mod analog se comportă şi celelalte silabe, bineînţeles cu valorile parametrilor de durată, frecvenţă şi amplitudine specifice. În tabelul următor se indică aceste valori spre comparaţie: Tabelul 3.3. Frecvenţe comparative: silabe accentuate faţă de silabele normale Normal Accentuat Creştere F0 (Hz) F1 (Hz) F2 (Hz) (%) MA 102 113 121 7.08 ME 117 103 125 21.36 MI 122 120 129 7.50 MO 110 111 121 9.01 MU 118 118 131 11.02 În tabelul 3.3 se indică prin F0 frecvenţa fundamentală vocalică din cadrul silabei rostite normal, neaccentuat, iar prin F1, respectiv F2 frecvenţele de start, respectiv de final ale vocalei încadrate într-o silabă accentuată. Creşterea procentuală a fost calculată pentru silaba accentuată şi se referă la creşterea frecvenţei vocalice pe parcursul rostirii silabei. În figura 3.76 se arată variaţia frecvenţei vocalice dintr-o silabă accentuată: Figura 3.76. Variaţia frecvenţei vocalice dintr-o silabă accentuată Creşterea duratei rostirii în cazul silabei accentuate faţă de o silabă neaccentuată se prezintă în tabelul 3.4. Se observă o creştere cu 10%-30% : F1 F2
- Page 17: Lista de tabele Tabelul 2.1. Relaţ
- Page 20 and 21: 2 Cap. 1. Introducere Se prezintă
- Page 22 and 23: 4 Cap. 1. Introducere Autorul tezei
- Page 24 and 25: 2. Modalitatea producerii vorbirii
- Page 26 and 27: Faringe nazal Vălul palatin Faring
- Page 28 and 29: 10 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 30 and 31: 12 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 32 and 33: 14 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 34 and 35: 16 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 36 and 37: 2.7.1.2. Efectele tractului vocal 1
- Page 38 and 39: 20 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 40 and 41: 22 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 42 and 43: 24 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 44 and 45: 3.2.1.1.1. Facilităţi de ordin ge
- Page 46 and 47: 28 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 48 and 49: 30 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 50 and 51: 1) Analiza spectrală a vocalelor p
- Page 52 and 53: 3) Analiza spectrală a sunetelor e
- Page 54 and 55: Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t)
- Page 56 and 57: Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio
- Page 58 and 59: Figura 3.39. Litera A din cuvântul
- Page 60 and 61: 11) Analiza spectrală a sunetelor
- Page 62 and 63: Figura 3.55. Vocala U -FM. In acest
- Page 64 and 65: 46 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 66 and 67: Vocala O : Figura 3.68. Vocala O se
- Page 70 and 71: 52 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 72 and 73: 4. Analiza semnalului vocal După p
- Page 74 and 75: Figura 4.2. Structura spectrală a
- Page 76 and 77: Amplitudinea medie pentru N eşanti
- Page 78 and 79: 4.2.2. Analiza în domeniul frecven
- Page 80 and 81: F0 Excitaţie Figura 4.5. Modelul p
- Page 82 and 83: 64 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 84 and 85: 4.3. Segmentarea semnalului vocal 6
- Page 86 and 87: 68 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 88 and 89: 70 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 90 and 91: 1 BNP mean p( n) (4.23) 20 20 n1
- Page 92 and 93: 74 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 94 and 95: 0, RN( i) T upper EN(i) 1, RN( i)
- Page 96 and 97: 78 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 98 and 99: D(x,y) 255 m0 || H ( e x m j 256 2
- Page 100 and 101: 82 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 102 and 103: 84 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 104 and 105: 86 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 106 and 107: 3. Regiune de tip vocală sonoră (
- Page 108 and 109: 90 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 110 and 111: 92 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 112 and 113: 4.4.2.3.1. Detectarea subregiunilor
- Page 114 and 115: 96 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 116 and 117: 4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
51<br />
Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal<br />
În mod analog se comportă şi celelalte silabe, bineînţeles cu valorile parametrilor de<br />
durată, frecvenţă şi amplitudine specifice. În tabelul următor se indică aceste valori spre<br />
comparaţie:<br />
Tabelul 3.3. Frecvenţe comparative: silabe accentuate faţă de silabele normale<br />
Normal Accentuat Creştere<br />
F0 (Hz) F1 (Hz) F2 (Hz) (%)<br />
MA 102 113 121 7.08<br />
ME 117 103 125 21.36<br />
MI 122 120 129 7.50<br />
MO 110 111 121 9.01<br />
MU 118 118 131 11.02<br />
În tabelul 3.3 se indică prin F0 frecvenţa fundamentală vocalică din cadrul silabei rostite<br />
normal, neaccentuat, iar prin F1, respectiv F2 frecvenţele de start, respectiv de final ale vocalei<br />
încadrate într-o silabă accentuată. Creşterea procentuală a fost calculată pentru silaba accentuată<br />
şi se referă la creşterea frecvenţei vocalice pe parcursul rostirii silabei.<br />
În figura 3.76 se arată variaţia frecvenţei vocalice dintr-o silabă accentuată:<br />
Figura 3.76. Variaţia frecvenţei vocalice dintr-o silabă accentuată<br />
Creşterea duratei rostirii în cazul silabei accentuate faţă de o silabă neaccentuată se<br />
prezintă în tabelul 3.4. Se observă o creştere cu 10%-30% :<br />
F1<br />
F2
Change language