Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

users.utcluj.ro
from users.utcluj.ro More from this publisher
15.06.2013 Views

Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t) a fost generat din două frecvenţe de bază: de 1000 Hz şi respectiv 3000 Hz. 36 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal Figura 3.26. Cazul B. Semnalul x(t) a fost modulat cu o frecvenţă f0=10000 Hz: x1(t) = x(t)* sin(2πf0t). Se observă dublarea spectrelor la distanţe egale faţă de frecvenţa de modulare f0. Deosebit de important în cazul modulării este faptul că folosind o frecvenţă de modulare bine aleasă, un semnal având frecvenţele componente într-o bandă joasă poate fi adus într-o bandă înaltă, şi invers, dacă avem un semnal într-o bandă înaltă, el poate fi adus într-o bandă joasă de frecvenţe şi analizat – mai convenabil - doar în această bandă. 7) Influenţa frecvenţei de eşantionare asupra calităţii vocii Este binecunoscut faptul că pentru a obţine o voce sau o înregistrare audio de calitate este necesară o frecvenţă de eşantionare cât mai bună (cât mai ridicată). O frecvenţă ridicată de eşantionare asigură redarea unui spectru mult mai larg de frecvenţe, şi ca urmare calitatea audio va fi mult amplificată. Figura 3.27. Cazul A. Semnal audio înregistrat la o frecvenţă de eşantionare de 96000Hz. Se observă un spectru larg de frecvenţe, de până la 18000Hz. În fereastra de undă, semnalul este ‘îngroşat’ de armonicile superioare. Figura 3.28. Cazul B. Acelaşi semnal eşantionat la o frecvenţă mai mică, de 15000 Hz. Efectul poate fi observat atât în fereastra spectrală, care s-a redus până la 7000 Hz, cât şi în fereastra de undă, unde semnalul a devenit ‘mai subţire’, lipsit de armonicile superioare.

8) Influenţa mediului de înregistrare asupra calităţii sunetului 37 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal Mediul de înregistrare a sunetului are de asemenea o importanţă capitală asupra calităţii audio. S-au făcut experimente prin îregistrarea unor eşantioane audio de la un casetofon obişnuit şi apoi de la un CD player. Casetofonul are o bandă de redare sonoră mult mai îngustă, şi în plus un raport semnal/zgomot destul de accentuat, care face să scadă mult calitatea audiţiei. CD player-ul prezintă parametrii mult superiori, atât în ceea ce priveşte lăţimea de bandă, cât şi raportul semnal/zgomot. Figura 3.29. Cazul A. Semnal audio înregistrat de la un casetofon, la o frecvenţă de eşantionare de 96000Hz. Se observă un spectru de frecvenţe redus, de până la 2500 Hz. În plus, apare un zgomot datorat benzii magnetice, la aproximativ 15000 Hz. Figura 3.30. Cazul B. Semnal audio înregistrat de la CD player la aceeaşi frecvenţă de eşantionare. Banda spectrală a crescut, şi se observă că a devenit mult mai bogată în frecvenţe. Se observă de asemenea că zgomotul de fond a dispărut. Al doilea experiment prezentat aici este un test de înregistrare audio pe un casetofon (s -a folosit o casetă de calitate medie). În primul rând s-a generat pe calculator un sunet compus din frecvenţe de egală amplitudine dispuse pe toată banda sonoră perceptibilă (de la 1000 Hz până la 22000 Hz). Sunetul a fost apoi înregistrat pe casetofon şi din nou preluat pe computer pentru analiză. Aşa după cum arată figurile următoare, banda de frecvenţe s-a redus considerabil, amplitudinea componentelor reducându-se liniar până aproape de zero la capătul benzii. Acest experiment arată clar diferenţa între mediile de înregistrare analogice (casetofon) şi digitale (calculator sau CD player).

8) Influenţa mediului de înregistrare asupra calităţii sunetului<br />

37<br />

Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal<br />

Mediul de înregistrare a sunetului are de asemenea o importanţă capitală asupra calităţii<br />

audio. S-au făcut experimente prin îregistrarea unor eşantioane audio de la un casetofon<br />

obişnuit şi apoi de la un CD player. Casetofonul are o bandă de redare sonoră mult mai îngustă,<br />

şi în plus un raport semnal/zgomot destul de accentuat, care face să scadă mult calitatea<br />

audiţiei. CD player-ul prezintă parametrii mult superiori, atât în ceea ce priveşte lăţimea de<br />

bandă, cât şi raportul semnal/zgomot.<br />

Figura 3.29. Cazul A. Semnal audio<br />

înregistrat de la un casetofon, la o frecvenţă<br />

de eşantionare de 96000Hz. Se observă un<br />

spectru de frecvenţe redus, de până la 2500<br />

Hz. În plus, apare un zgomot datorat benzii<br />

magnetice, la aproximativ 15000 Hz.<br />

Figura 3.30. Cazul B. Semnal audio înregistrat<br />

de la CD player la aceeaşi frecvenţă de<br />

eşantionare. Banda spectrală a crescut, şi se<br />

observă că a devenit mult mai bogată în<br />

frecvenţe. Se observă de asemenea că zgomotul<br />

de fond a dispărut.<br />

Al doilea experiment prezentat aici este un test de înregistrare audio pe un<br />

casetofon (s -a folosit o casetă de calitate medie). În primul rând s-a generat pe<br />

calculator un sunet compus din frecvenţe de egală amplitudine dispuse pe toată banda<br />

sonoră perceptibilă (de la 1000 Hz până la 22000 Hz). Sunetul a fost apoi înregistrat pe<br />

casetofon şi din nou preluat pe computer pentru analiză. Aşa după cum arată figurile<br />

următoare, banda de frecvenţe s-a redus considerabil, amplitudinea componentelor<br />

reducându-se liniar până aproape de zero la capătul benzii. Acest experiment arată clar<br />

diferenţa între mediile de înregistrare analogice (casetofon) şi digitale (calculator sau<br />

CD player).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!