Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t) a fost generat din două frecvenţe de bază: de 1000 Hz şi respectiv 3000 Hz. 36 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal Figura 3.26. Cazul B. Semnalul x(t) a fost modulat cu o frecvenţă f0=10000 Hz: x1(t) = x(t)* sin(2πf0t). Se observă dublarea spectrelor la distanţe egale faţă de frecvenţa de modulare f0. Deosebit de important în cazul modulării este faptul că folosind o frecvenţă de modulare bine aleasă, un semnal având frecvenţele componente într-o bandă joasă poate fi adus într-o bandă înaltă, şi invers, dacă avem un semnal într-o bandă înaltă, el poate fi adus într-o bandă joasă de frecvenţe şi analizat – mai convenabil - doar în această bandă. 7) Influenţa frecvenţei de eşantionare asupra calităţii vocii Este binecunoscut faptul că pentru a obţine o voce sau o înregistrare audio de calitate este necesară o frecvenţă de eşantionare cât mai bună (cât mai ridicată). O frecvenţă ridicată de eşantionare asigură redarea unui spectru mult mai larg de frecvenţe, şi ca urmare calitatea audio va fi mult amplificată. Figura 3.27. Cazul A. Semnal audio înregistrat la o frecvenţă de eşantionare de 96000Hz. Se observă un spectru larg de frecvenţe, de până la 18000Hz. În fereastra de undă, semnalul este ‘îngroşat’ de armonicile superioare. Figura 3.28. Cazul B. Acelaşi semnal eşantionat la o frecvenţă mai mică, de 15000 Hz. Efectul poate fi observat atât în fereastra spectrală, care s-a redus până la 7000 Hz, cât şi în fereastra de undă, unde semnalul a devenit ‘mai subţire’, lipsit de armonicile superioare.
8) Influenţa mediului de înregistrare asupra calităţii sunetului 37 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal Mediul de înregistrare a sunetului are de asemenea o importanţă capitală asupra calităţii audio. S-au făcut experimente prin îregistrarea unor eşantioane audio de la un casetofon obişnuit şi apoi de la un CD player. Casetofonul are o bandă de redare sonoră mult mai îngustă, şi în plus un raport semnal/zgomot destul de accentuat, care face să scadă mult calitatea audiţiei. CD player-ul prezintă parametrii mult superiori, atât în ceea ce priveşte lăţimea de bandă, cât şi raportul semnal/zgomot. Figura 3.29. Cazul A. Semnal audio înregistrat de la un casetofon, la o frecvenţă de eşantionare de 96000Hz. Se observă un spectru de frecvenţe redus, de până la 2500 Hz. În plus, apare un zgomot datorat benzii magnetice, la aproximativ 15000 Hz. Figura 3.30. Cazul B. Semnal audio înregistrat de la CD player la aceeaşi frecvenţă de eşantionare. Banda spectrală a crescut, şi se observă că a devenit mult mai bogată în frecvenţe. Se observă de asemenea că zgomotul de fond a dispărut. Al doilea experiment prezentat aici este un test de înregistrare audio pe un casetofon (s -a folosit o casetă de calitate medie). În primul rând s-a generat pe calculator un sunet compus din frecvenţe de egală amplitudine dispuse pe toată banda sonoră perceptibilă (de la 1000 Hz până la 22000 Hz). Sunetul a fost apoi înregistrat pe casetofon şi din nou preluat pe computer pentru analiză. Aşa după cum arată figurile următoare, banda de frecvenţe s-a redus considerabil, amplitudinea componentelor reducându-se liniar până aproape de zero la capătul benzii. Acest experiment arată clar diferenţa între mediile de înregistrare analogice (casetofon) şi digitale (calculator sau CD player).
- Page 4 and 5: 4. Analiza semnalului vocal .......
- Page 6 and 7: 6. Metode de sinteză de voce......
- Page 9 and 10: Lista de abrevieri ADPCM - Adaptive
- Page 11 and 12: Figura 3.17. Vocala A1. Se observă
- Page 13 and 14: Figura 3.63. Vocala E porţiunea me
- Page 15 and 16: Figura 4.57. Asocierea foneme-regiu
- Page 17: Lista de tabele Tabelul 2.1. Relaţ
- Page 20 and 21: 2 Cap. 1. Introducere Se prezintă
- Page 22 and 23: 4 Cap. 1. Introducere Autorul tezei
- Page 24 and 25: 2. Modalitatea producerii vorbirii
- Page 26 and 27: Faringe nazal Vălul palatin Faring
- Page 28 and 29: 10 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 30 and 31: 12 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 32 and 33: 14 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 34 and 35: 16 Cap. 2. Modalitatea producerii v
- Page 36 and 37: 2.7.1.2. Efectele tractului vocal 1
- Page 38 and 39: 20 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 40 and 41: 22 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 42 and 43: 24 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 44 and 45: 3.2.1.1.1. Facilităţi de ordin ge
- Page 46 and 47: 28 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 48 and 49: 30 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 50 and 51: 1) Analiza spectrală a vocalelor p
- Page 52 and 53: 3) Analiza spectrală a sunetelor e
- Page 56 and 57: Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio
- Page 58 and 59: Figura 3.39. Litera A din cuvântul
- Page 60 and 61: 11) Analiza spectrală a sunetelor
- Page 62 and 63: Figura 3.55. Vocala U -FM. In acest
- Page 64 and 65: 46 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 66 and 67: Vocala O : Figura 3.68. Vocala O se
- Page 68 and 69: 50 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 70 and 71: 52 Cap. 3. Procesarea digitală a s
- Page 72 and 73: 4. Analiza semnalului vocal După p
- Page 74 and 75: Figura 4.2. Structura spectrală a
- Page 76 and 77: Amplitudinea medie pentru N eşanti
- Page 78 and 79: 4.2.2. Analiza în domeniul frecven
- Page 80 and 81: F0 Excitaţie Figura 4.5. Modelul p
- Page 82 and 83: 64 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 84 and 85: 4.3. Segmentarea semnalului vocal 6
- Page 86 and 87: 68 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 88 and 89: 70 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 90 and 91: 1 BNP mean p( n) (4.23) 20 20 n1
- Page 92 and 93: 74 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 94 and 95: 0, RN( i) T upper EN(i) 1, RN( i)
- Page 96 and 97: 78 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 98 and 99: D(x,y) 255 m0 || H ( e x m j 256 2
- Page 100 and 101: 82 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 102 and 103: 84 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
8) Influenţa mediului de înregistrare asupra calităţii sunetului<br />
37<br />
Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal<br />
Mediul de înregistrare a sunetului are de asemenea o importanţă capitală asupra calităţii<br />
audio. S-au făcut experimente prin îregistrarea unor eşantioane audio de la un casetofon<br />
obişnuit şi apoi de la un CD player. Casetofonul are o bandă de redare sonoră mult mai îngustă,<br />
şi în plus un raport semnal/zgomot destul de accentuat, care face să scadă mult calitatea<br />
audiţiei. CD player-ul prezintă parametrii mult superiori, atât în ceea ce priveşte lăţimea de<br />
bandă, cât şi raportul semnal/zgomot.<br />
Figura 3.29. Cazul A. Semnal audio<br />
înregistrat de la un casetofon, la o frecvenţă<br />
de eşantionare de 96000Hz. Se observă un<br />
spectru de frecvenţe redus, de până la 2500<br />
Hz. În plus, apare un zgomot datorat benzii<br />
magnetice, la aproximativ 15000 Hz.<br />
Figura 3.30. Cazul B. Semnal audio înregistrat<br />
de la CD player la aceeaşi frecvenţă de<br />
eşantionare. Banda spectrală a crescut, şi se<br />
observă că a devenit mult mai bogată în<br />
frecvenţe. Se observă de asemenea că zgomotul<br />
de fond a dispărut.<br />
Al doilea experiment prezentat aici este un test de înregistrare audio pe un<br />
casetofon (s -a folosit o casetă de calitate medie). În primul rând s-a generat pe<br />
calculator un sunet compus din frecvenţe de egală amplitudine dispuse pe toată banda<br />
sonoră perceptibilă (de la 1000 Hz până la 22000 Hz). Sunetul a fost apoi înregistrat pe<br />
casetofon şi din nou preluat pe computer pentru analiză. Aşa după cum arată figurile<br />
următoare, banda de frecvenţe s-a redus considerabil, amplitudinea componentelor<br />
reducându-se liniar până aproape de zero la capătul benzii. Acest experiment arată clar<br />
diferenţa între mediile de înregistrare analogice (casetofon) şi digitale (calculator sau<br />
CD player).